♦ „S-a făcut curat cumva în jurul IMT-ului după 1990, au dispărut fabricile de semiconductori şi dacă ne gândim la punctul de restartare, pare aproape natural că trebuie să începi de la ce a mai rămas, unde mai există expertiza“ ♦ Industria de semiconductori ar fi avut o şansă în România dacă se adopta modelul Dacia - Renault, dacă ne uităm la Dacia, a rămas în viaţă, industria de semiconductori - nu, spune Adrian Dinescu, directorul IMT.
Proiectul cu fonduri europene de 130 mil. euro pentru revitalizarea industriei de microelectronică din România, care are ca ţintă dezvoltarea a trei linii pilot pentru dezvoltarea de produse cu semiconductori şi a 20 de prototipuri de produse, are ca punct de plecare Institutul pentru Microtehnologie (IMT) – singura entitate rămasă funcţională din fosta platformă de microelectronică Băneasa, unde înainte de 1990 erau concentrate toate entităţile din industria locală de semiconductori.
„România a avut o industrie de semiconductori. Aveam platforma Băneasa, care era înainte de 1989 platforma în care erau fabricaţi semiconductorii din România. Exista Întreprinderea Piese Radio şi Semiconductori (IPRS Băneasa) care fabrica tot, de la diode, tranzistoare, circuite integrate, liniare circuite integrate digitale; exista Microelectronica. Microelectronica se ocupa de o tehnologie care nici azi nu e chiar la îndemâna oricui, vorbim de circuite integrate CMOS, şi între ele era Institutul de Cercetări pentru Componente Electronice, care institut se numeşte astăzi Institutul de Microtehnologie. Ca atare, ideea reconstrucţiei preocupărilor în domeniul semiconductorilor în jurul IMT-ului pare naturală fiindcă IMT-ul este în acest moment singura entitate funcţională rămasă pe platforma Băneasa“, a declarat Adrian Dinescu, directorul IMT, în cadrul unei conferinţe care a marcat lansarea oficială a proiectului.
