♦ Studiul anual ANIS, lansat ieri, arată o industrie IT de 17,7 miliarde de euro care încetineşte vizibil după şocul fiscal din 2024 ♦ Numărul angajaţilor a stagnat la circa 196.000, iar contribuţia la PIB a scăzut pentru al treilea an consecutiv.
Industria românească de software şi servicii IT a generat în 2024 afaceri de 17,7 miliarde de euro, în creştere cu aproximativ 13% în termeni nominali faţă de anul anterior, potrivit studiului anual al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), realizat împreună cu Academia de Studii Economice şi lansat ieri la Bucureşti. Creşterea reală, ajustată cu inflaţia, se situează însă la doar 7%, cel mai slab ritm de expansiune din ultimii ani şi semnificativ sub potenţialul pe care asociaţia îl estima la 10-15% anual.
„Modificările fiscale - eliminarea sau plafonarea care a avut loc la finalul lui 2023, cu impact în 2024 - au pus o frână creşterii sectorului IT şi dezvoltării sale“, a declarat Diana Şipoş, vicepreşedinte ANIS, în cadrul conferinţei de lansare a studiului. „Sigur, trebuie să fim conştienţi şi de dinamica la nivel global, de dificultăţile anumitor sectoare economice care constituie clienţi ai IT-ului românesc - dificultăţi în zona de automotive, apoi impactul automatizărilor şi impactul inteligenţei artificiale în optimizări de procese.“
Dacă se adaugă şi sectorul de telecomunicaţii, piaţa totală IT&C ajunge la 23,6 miliarde de euro, însă telecomul a înregistrat o scădere de la 6,48 miliarde în 2023 la 5,87 miliarde în 2024, în linie cu tendinţa de consolidare şi maturizare a pieţei.
Dezvoltarea de software la comandă domină în continuare
Segmentul de software realizat la comandă pentru clienţi externi (codurile CAEN 6201 şi 6210) rămâne dominant, reprezentând 9,6 miliarde de euro - 40% din întreaga piaţă IT&C şi peste jumătate din componenta strict IT. Consultanţa în tehnologia informaţiei adaugă încă 2,7 miliarde, iar editarea de produse software, 2 miliarde de euro.
„Această pondere denotă aplicarea companiilor din România spre activităţi de outsourcing în zona de programare - domeniul care a constituit baza de creştere a sectorului IT, dar care în ultimii ani începe să se diversifice din ce în ce mai mult“, a explicat Şipoş. Presiunea pe industrie şi nevoia de a găsi un loc mai bun pe piaţa globală determină companiile să îşi extindă portofoliul dincolo de simpla execuţie la comandă.
Platou pe piaţa muncii: circa 196.000 de angajaţi
Numărul angajaţilor din IT a ajuns la 195.929 în 2024, în uşoară creştere faţă de 190.152 în 2023, dar sub vârful de peste 200.000 atins în 2022. Dacă se adaugă şi cele aproximativ 12.000 de PFA-uri active în sector, totalul ajunge la circa 208.000 de persoane.
„Aceasta confirmă un platou la care sectorul IT a ajuns din perspectiva forţei de muncă cu potenţial de a fi angajată şi integrată în sector“, a spus Şipoş.
„Acum câţiva ani, studiile noastre arătau o nevoie de cel puţin 20.000 de specialişti pe an care să intre în sector. Vedem că nu s-a materializat acest potenţial de creştere în ritmul pe care ni l-am imaginat.“
În telecom, tendinţa este opusă: numărul angajaţilor scade constant, de la 64.209 în 2019 la 53.749 în 2024, reflectând eficientizarea şi consolidarea operaţiunilor.
Cel mai mare contributor la buget, dar şi cel mai vulnerabil
Studiul subliniază că sectorul IT&C rămâne cel mai mare contributor la bugetul de stat în ceea ce priveşte taxele şi impozitele pe salarii per angajat: 70.394 de lei pe an, aproape dublu faţă de industrie (42.478 lei) şi de circa două ori peste media economiei (37.209 lei). Chiar şi contribuţiile în sarcina angajatului - cele despre care „s-a spus că IT-iştii sunt scutiţi de orice“ - totalizează 61.268 de lei per angajat, cu mult peste orice alt sector.
Corina Vasile, director executiv, ANIS: Industria IT a reuşit o creştere moderată, circa 13% în termeni nominali, care ajustată cu inflaţia înseamnă vreo 7%. Evident, dacă ne uităm istoric pe ultimii ani, creşterea asta este sub potenţial.
„Vedem că aici, din nou, nicio surpriză, suntem campioni la plata acestor contribuţii“, a declarat Corina Vasile, director executiv ANIS. „Noi spunem mereu decidenţilor, în toate discuţiile pe care le avem cu Guvernul, să se uite şi la impactul industriei IT asupra balanţei comerciale, asupra balanţei de plăţi“ - industria IT fiind liderul exporturilor de servicii din România.
Ponderea cheltuielilor de personal în cifra de afaceri a crescut de la 37% în 2023 la 38,4% în 2024, ceea ce face sectorul extrem de sensibil la orice modificare fiscală pe zona muncii. Salariul mediu brut lunar în IT a ajuns la 15.032 de lei, în creştere de la 13.691 de lei în 2023, cel mai ridicat din economie.
Contribuţia la PIB scade pentru al treilea an consecutiv
Ponderea sectorului IT&C în formarea PIB-ului a coborât de la 6,8% în 2023 la 6,67% în 2024, după ce atinsese un maxim de aproape 8% în 2021, când IT-ul era „starul economiei pe zona de servicii“. Deşi componenta strict IT a crescut uşor, de la 4,8% la 5,01%, telecomul a scăzut semnificativ de la 2% la 1,66%, trăgând în jos contribuţia totală a sectorului.
Valoarea adăugată brută generată de sector a crescut totuşi la 71,2 miliarde de lei (de la 63,3 miliarde în 2023), iar per angajat, sectorul „Informaţii şi comunicaţii“ se situează pe locul al treilea în economie, cu 285.053 de lei - după tranzacţiile imobiliare şi activităţile culturale.
R&D: cheltuieli de 2 miliarde de lei, dar doar 30 de companii certificate
Una dintre temele centrale ale conferinţei a fost cercetarea şi dezvoltarea (R&D). Cheltuielile de R&D declarate de companiile din sector totalizează aproximativ 2 miliarde de lei, însă doar 81 de proiecte în 30 de companii au trecut prin procesul de certificare al Registrului Experţilor de Cercetare-Dezvoltare - „infim“, în opinia conducerii ANIS.
„Este clar că modelul nostru actual cu partea de outsourcing nu mai este la fel de profitabil, cel puţin pentru industria noastră din România“, a declarat Edward Creţescu, preşedinte ANIS. „Şi clar trebuie să mergem la următorul nivel, ceea ce înseamnă să investim masiv în partea de cercetare şi dezvoltare în companiile din România, care să producă local, să poată să exporte profitabil.“
Edward Creţescu, preşedinte, ANIS: Este clar că modelul nostru actual cu partea de outsourcing nu mai este la fel de profitabil, cel puţin pentru industria noastră din România.
Creţescu a subliniat însă faptul că procesul de certificare este „anevoios“ şi „costă foarte mult“, necesitând companii specializate de consultanţă. „Pe axest lucru ne vom concentra în următoarea perioadă: ca măcar să avem un cadru legislativ pentru orice companie care îşi doreşte să înceapă de la zero sau de la 1-2 puncte de cercetare şi dezvoltare, să poată să facă asta aici, să poată să aibă sprijinul legislativ şi fiscal.“
Aproape 53.000 de companii, dar 97% sunt IMM-uri
Numărul companiilor IT&C a crescut la 52.768, de la 48.405 în 2023 şi de la doar 30.208 în 2019. Marea majoritate - 97% - sunt IMM-uri, companiile mari reprezentând sub 1% din total, dar cu un impact „semnificativ“ asupra dinamicii sectorului.
„Ne dorim să existe cât mai multe startup-uri, cât mai multe companii care să intre pe piaţă cu soluţii inovatoare“, a spus Şipoş. „Credem că aici este un potenţial pe care încă îl avem şi trebuie să-l exploatăm. De la companiile acestea mici, cum facem să scalăm - este iarăşi o chestiune de transformare şi de maturitate a sectorului.“
Concluzie: creştere sub potenţial într-un context nefavorabil
„Una peste alta, nu a fost un an uşor“, a rezumat Corina Vasile. „Totuşi, industria a reuşit o creştere moderată, circa 13% în termeni nominali, care ajustată cu inflaţia înseamnă vreo 7%. Evident, dacă ne uităm istoric pe ultimii ani, creşterea asta este sub potenţial.“
Mesajul ANIS către decidenţii politici rămâne acelaşi: sectorul IT este cel mai mare contributor la buget, principalul exportator de servicii şi un generator de valoare adăugată peste media economiei - dar nu mai poate absorbi şocuri fiscale suplimentare fără consecinţe asupra competitivităţii şi investiţiilor.
