Contravaloarea călătoriilor cu şoferii parteneri ai unor platforme de mobilitate precum Uber sau Bolt (Taxify) dar şi a celor cu taxiuri care sunt comandate prin intermediul unor aplicaţii mobile de tipul Clever se ridică la 1,6 miliarde de lei, conform unui studiu realizat de compania de consultanţă şi audit PwC România pentru “Coaliţia pentru Economia Digitală”, o asociaţie care numără printre membrii săi şi compania Uber.
“Piaţa locală a platformelor de mobilitate urbană (de tip Uber sau Clever) este estimată la 1.587 milioane de lei, din care piaţa de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei. Astfel, piaţa locală de ride-sharing reprezintă 21% din piaţa totală de transport urban privat, iar piaţa totală a platformelor de mobilitate urbana (care include si contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) reprezintă 44% din total, facilitând accesul românilor la servicii de transport urban privat şi suplinind o nevoie de mobilitate urbană neadresată de modalităţile tradiţionale de transport urban”, conform datelor PwC.
Studiul iese pe piaţă la o zi după un nou protest în Bucureşti al companiilor de taxi împotriva platformelor precum Uber şi Bolt (Taxify) şi în plină dezabatere la nivel guvernamental privind reglementarea serviciilor de acest tip.
Documentul realizat de PwC, care a evitat să atingă zone delicate precum comparaţiile între taxele plătite de un şofer de taxi faţă de unul partener al Uber (“nu au făcut obiectul studiului”, după cum au spus reprezentanţii PwC), estimează “beneficiile economice directe şi indirecte” generate de aceste aplicaţii la un miliard de lei anual.
“Studiul arată că activitatea platformelor de mobilitate urbana generează beneficii economice directe şi indirecte de peste 1 miliard de lei anual, fiind complementară serviciilor de taximetrie şi avand un impact sistemic pozitiv.
Astfel, beneficiile directe, reprezentate de taxele şi impozitele plătite de către operatorii de transport ce utilizează aceste platforme digitale de mobilitate, sunt de 304 milioane de lei anual, în vreme ce beneficiile indirecte, care reprezintă gradul de multiplicare in economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbană, sunt de 781 milioane de lei”, conform datelor PwC.
”Densitatea auto din România cunoaşte o creştere semnificativă (numărul de autovehicule raportat la mia de locuitori). Spre exemplu, în Bucureşti aceasta este cu 22% mai mare decât media UE, iar infrastructura rutieră nu a reuşit să ţină pasul cu această creştere a parcului auto. Acest lucru face ca Bucureştiul să fie între cele 5 cele mai congestionate oraşe din lume din punct de vedere al traficului, călătoriile cu maşina durând în medie cu 50% mai mult decât în condiţii normale de trafic, ceea ce se traduce prin 57 de minute timp de călătorie suplimentar datorat traficului congestionat per şofer zilnic, sau 218 ore anual suplimentare petrecute în maşini. Dincolo de timpul pierdut în maşini, acest fapt pune şi serioase probleme de mediu, nivelul particulelor în suspensie din aer din Bucureşti fiind dublu faţă de cel maxim recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În aceste condiţii, platformele de mobilitate urbana au găsit teren propice pentru dezvoltare, acestea venind să acopere un necesar neacoperit al pieţei de mobilitate urbană”, a declarat Bogdan Belciu, partener, servicii de consultanţă pentru management, coordonatorul studiului.
”Dacă ne uităm la ultimii patru ani, în Bucureşti şi Ilfov, numărul de licenţe de taxi a crescut uşor (aprox. 4%), iar venitul operaţional al firmelor de taximetrie a crescut cu 11% în acelaşi interval. Prin urmare, creşterea platformelor digitale de mobilitate urbană nu s-a reflectat în scăderea activităţii firmelor de taximetrie, ci a venit în completarea serviciilor oferite de acestea”, a susţinut Belciu.
În România sunt mai mulţi şoferi de taxi care folosesc aplicaţii decât şoferi parteneri ai Uber şi Clever
Datele din studiul PwC arată că în România sunt mai mulţi taximetrişti care folosesc aplicaţii mobile decât şoferi parteneri ai platformelor precum Uber sau Bolt (Taxify).
“Potrivit studiului, numărul de şoferi de ride-sharing reprezintă 21% (aprox. 20 mii) din totalul numărului de şoferi de transport urban privat, în vreme ce şoferii de taxi care folosesc aplicaţii de mobilitate urbană (e.g. Clever, Star Taxi) reprezintă 23% din total (aprox. 22 mii). In continuare, numărul de soferi de taxi care nu folosesc nicio aplicaţie de mobilitate urbană este semnificativ (aprox. 54 mii). În medie, românii fac aprox. 17 călătorii pe an cu taxiul şi 3 calatorii pe an prin intermediul platformelor de ride sharing.”
Studiul realizat de PwC concluzionează că autorităţile ar trebui să adopte reglementări care să nu interzică platformele de tipul Uber sau Bolt ci să le susţină dezvoltarea pentru a completa oferta de servicii de taxi. Documentul include şi o serie de estimări privind “beneficiile” pe care le-ar aduce economiei o asemenea reglementare favorabilă, evaluate la 1,1 mld. lei pentru perioada 2020-2023.
”Într-o lume într-o schimbare tot mai accelerată generată în principal de evoluţia tehnologiei digitale, viitorul mobilităţii urbane se leagă şi de dezvoltarea platformelor digitale de car-sharing şi e-hailing. România ar trebui să profite de pe urma tehnologiei digitale şi să adopte prevederi legislative care să încurajeze dezvoltarea acestui domeniu, atenuând totodată problemele legate de poluare şi congestia traficului. Studiul nostru arată că adoptarea unui astfel de cadru legislativ deschis pentru aceste platforme, aşa cum aplică majoritatea statelor europene, ar genera beneficii adiţionale pentru economie în perioada 2020-2023 în valoare de peste 1,1 miliarde de lei”, a punctat Bogdan Belciu.
