Potrivit documentului de 1.500 de pagini care va fi dat publicităţii joi, grupul american a fost constrâns în cele din urmă să cedeze în faţa cerinţelor administraţiei.
"Documentele publicate arată cât de mult a trebuit să luptăm în fiecare etapă pentru a ne opune măsurilor de supraveghere ale administraţiei", a afirmat Ron Bell, responsabil de probleme juridice la Yahoo!, într-un mesaj postat pe unul dintre blogurile oficiale ale grupului.
Potrivit lui Bell, autorităţile au mers până la a ameninţa gigantul de Internet cu o amendă de 250.000 de dolari pe zi pentru a o constrânge să dezvăluie datele, în cadrul programului de interceptare a telecomunicaţiilor PRISM.
"Am refuzat să ne supunem la ceea ce considerăm o supraveghere care contravine Constituţiei", a asigurat oficialul Yahoo!.
Dezvăluit de fostul spion american Edward Snowden, programul PRISM al Agenţiei de Securitate Naţională (NSA) permite interceptarea comunicaţiilor electronice ale persoanelor străine şi care se află în străinătate.
Potrivit documentelor lui Edward Snowden, Facebook, Google, Microsoft, Apple, AOL, Skype şi Yahoo! sunt asociate acestui program chiar dacă aceste companii neagă în continuare că au oferit acces direct la serverele lor.
În mesajul său, Yahoo! nu dezvăluie amploarea datelor furnizate autorităţilor dar se felicită pentru că a obţinut desecretizarea celor 1.500 de pagini de documente confidenţiale.
"Apreciem că este vorba despre o victorie importantă pentru transparenţă şi sperăm că aceste arhive vor contribui la promovarea unei dezbateri clare despre relaţia dintre viaţa privată, o procedură echitabilă şi colectarea de informaţii de către serviciile secrete", subliniază oficialul Yahoo! în mesajul său.
Potrivit unor documente ale justiţiei cenzurate parţial şi consultate de AFP, Yahoo! a sfidat administraţia afirmând că programul său de supraveghere încalcă normele de protecţie a vieţii private.
Într-un pasaj, grupul arată că solicitările administraţiei "sunt neconstituţionale deoarece permit o supraveghere fără mandat a comunicaţiilor personale ale cetăţenilor americani (...), şi că ele nu sunt justificabile".
Yahoo! a pledat, de asemenea, că programul nu se limita la supravegherea ţintelor în străinătate ci avea loc şi în Statele Unite, "fără ca acestea să fie informate că le sunt înregistrate comunicaţiile pe Internet".
"Curtea Supremă americană nu a aprobat niciodată o supraveghere fără mandat a cetăţenilor americani", afirmă grupul într-un alt pasaj.
Cu toate acestea, un document datat 14 mai 2008 arată că Yahoo! a fost nevoită să se plieze cerinţelor administraţiei în ceea ce priveşte "utilizatorii prioritari ai mesageriei electronice pe care administraţia voia să îi supravegheze".
