La trei ani de la migrarea în masă atât a populaţiei, în general, cât şi a mediului de business spre mediul online, în urma contextului pandemic din 2020, companiile caută constant noi modalităţi de reducere a cheltuielilor, de creştere a productivităţii şi de asigurare a unei rentabilităţi rapide, iar digitalizarea, prin soluţiile de cloud şi de inteligenţă artificială pot veni în ajutorul acestora. Însă, pentru a putea beneficia de toate avantajele pe care noile tehnologii şi soluţiile digitale le pot oferi atât mediului de business, cât şi persoanelor fizice, este nevoie de educaţie digitală – pentru ca utilizatorii să poată folosi tehnologia la adevărata sa valoare, au concluzionat o parte dintre invitaţii din cadrul emisiunii speciale realizate de ZF în cadrul evenimentului Microsoft Envision Romania.
„Trebuie să investim foarte mult în educaţia digitală. Practic, educaţia digitală nu se referă la persoane care ştiu să utilizeze Facebook, TikTok sau Youtube, cât mai degrabă la cei care cunosc ceea ce înseamnă internetul, cum funcţionează el, cum poate să fi utilizat la întreaga lui capacitate”, a spus Eduard Creţescu, General Manager al Regista (ZITEC).
De asemenea, Mircea Mitu, Chief Technology Officer în cadrul IT Assist, a adăugat că omul este prima şi ultima verigă în „lanţ-ul atacurilor cibernetice”, astfel că educaţia digitală devine şi mai importantă.
„Cât timp omul este vigilent, conştient, educat, poate să evite foarte multe riscuri. Pandemia şi evenimentele din ultimul timp au schimbat radical modul de lucru şi în prezent, dacă nu putem <abuza> – în sens pozitiv - de tehnologii, rămânem în urmă ca şi companie. Şi atunci trebuie să ştim să folosim inteligent toate aceste noi tehnologii. Acest lucru se face prin educare, prin training. Toţi colegii noştri trebuie să fie abili în a folosi cloud, a folosi soluţii de productivitate. Şi trebuie să fie conştienţi de pericolele pe care le întâmpinăm în această lume digitală”, a explicat Mircea Mitu.
Cu toate că 80% din populaţia României are acces la internet, doar 15% dintre cei care sunt activi în mediul online sunt alfabetizaţi digital. Însă, România este şi va fi o pepinieră de talente a industriei IT la nivel global, a punctat Adrian Năstase, country leader în cadrul ASSECO.
„Noi simţim o cerere din ce în ce mai mare pentru furnizarea de resurse umane şi apar din ce în ce mai multe proiecte în zona de IT în România şi aş putea să generalizez, inclusiv la nivel de regiune - Europa de Sud-est. Mă aştept ca lucrurile să evolueze în bine pentru România, astfel încât această cerere de talente să fie şi mai mare. De altfel, de fapt, principala problemă cu care industria de IT se confruntă în momentul de faţă este lipsa personalului IT calificat şi asta se resimte cumva în piaţă, dar suntem pregătiţi să facem faţă acestor provocări”, a spus Adrian Năstase.
Edward Creţescu, General Manager al Regista (ZITEC)
Cred că, în primul rând, trebuie să ne uităm la cele cinci componente care compun indexul DESI. România se clasează/plasează excelent la capitolul de conectivitate şi disponibilitate a internetului. Ştim foarte bine că România are un internet foarte bun şi pentru noi este una din mândriile naţionale, este un fel de mini-brand de ţară, dar din păcate, la celelalte trei componente ce ţin de educaţie, de guvern digital, de administraţie şi, practic, de integrarea procedurilor digitale în viaţa de zi cu zi a oamenilor, România stă foarte prost şi unul din modurile în care noi putem să mergem mai departe şi să reuşim să nu mai fim pe ultimul loc în DESI este să investim foarte mult în ceea ce noi numim educaţia digitală. Practic, educaţia digitală se referă la cunoştinţele fiecăruia când vine vorba de această componentă digitală şi nu mă refer la persoane care ştiu să utilizeze Facebook, TikTok sau Youtube, cât mai degrabă să cunoască ceea ce înseamnă internetul până la urmă, cum funcţionează el, cum poate fi utilizat la întreaga lui capacitate. Pe de altă parte, s-au făcut nişte progrese enorme în ultimii trei ani, aş zice, în special în urma pandemiei, ceea ce a accelerat un pic dezvoltarea noastră în această direcţie. Dar şi celelalte ţări din Uniunea Europeană au progresat la rândul lor şi momentan încă ne aflăm pe ultimul loc.
Ce putem să facem este să continuăm procesul care a început în urmă cu trei-patru ani, pentru că pe partea asta de educaţie digitală am văzut că din ce în ce mai multe şcoli care utilizează, spre exemplu, tablete digitale şi au un acces facil la internet şi odată ce educăm noile generaţii, clar vor creşte şi aceste competenţe digitale. Uniunea Europeană ne recomandă, ne încurajează cât mai mult să utilizăm noile tehnologii, dar înainte de toate, trebuie să şi învăţăm să le folosim. Iar acesta este unul din pilonii principali - partea de educaţie - şi, apoi, partea de administraţie digitală – noi, la Regista, lucrăm să digitalizăm administraţia publică cu diverse programe şi platforme.
Cât de digitalizate sunt instituţiile publice în prezent? Există percepţia în opinia publică că de fapt nu stăm foarte bine la capitolul digitalizare a administraţiei publice, ceea ce aş zice că acum câţiva ani ar fi fost o opinei validă. Dar în prezent, revenind un pic la ce s-a întâmplat în ultimii trei-patru ani cu investiţiile masive în digitalizare, România începe să stea din ce în ce mai bine la acest capitol. Până la urmă, Regista, are aproape 1.000 de primării din toată ţara în portofoliu, care folosesc diverse soluţii – pentru plata taxelor şi impozitelor de la distanţă, spre exemplu - şi astfel toate acele dosare cu şină, acele cozi interminabile de la primării şi de la instituţiile publice, uşor încep să dispară cu totul, ceea ce este un progres enorm. Aş zice că în următorii trei-cinci ani România o să fie într-un punct foarte bun privind serviciile publice şi administraţia publică digitalizată.
Simona Lică, Microsoft Business Unite, ALEF
Printre oportunităţile aduse de digitalizare se regăseşte timpul. Este vorba de modul în care noi ne economisim timpul pe care în mod normal poate l-am petrece cu task-uri operaţionale şi procese repetitive şi-l putem direcţiona către acele obiective care să ne ajute să ne lansăm serviciile şi aplicaţiile mult mai rapid în piaţă, să reacţionăm rapid la ceea ce se întâmplă în piaţă şi, desigur, să fim competitivi, pentru că trăim într-un mediu în care lucrurile se mişcă foarte rapid şi, prin urmare, este important ca şi noi să fim la fel de rapizi.
Care sunt principalele tehnologii şi soluţii pe care ar trebui să se axeze în prezent companiile? Principalele soluţii pe care ar trebui să se axeze companiile sunt diverse, dar putem să ne uităm la suita de soluţii de productivitate Microsoft 365 şi aici ne uităm la aplicaţiile pe care le folosim în mod uzual. Însă, aş vrea să punctez şi soluţiile de comunicare şi colaborare precum suita Teams, care ne pot simplifica foarte mult modul în care comunicăm cu colegii noştri, modul în care ne stabilim anumite task-uri recurente şi le putem monitoriza, modul în care putem lucra cu colegii pe anumite proiecte. De asemenea, ultimele anunţuri de la Microsoft ne vorbeau despre integrarea inteligenţei artificiale în soluţiile existente din suita Microsoft 365, astfel că ele vor putea lucra mai mult pentru noi – spre exemplu, ne pot ajuta cu acele notiţe care ne sunt necesare tuturor în urma unor mitinguri, iar acum putea avea avea acces la aceste notiţe fără a participa în miting-uri, prin intermediul soluţiilor de inteligenţă artificială adăugate.
Dragoş Niculai, Chief Technology Officer în cadrul HTSS
După părerea mea, ar trebui să investim în tool-uri care ne ajută să automatizăm şi să îmbunătăţim procesele de business din cadrul companiei. Aş investi în instrumente care îmi permit să am toate lucrurile de interes ale companiei într-un singur loc, uşor de accesat de către angajaţii mei, uşor de securizat şi mai departe uşor de a fi integrate cu alte soluţii din cadrul companiei.
Beneficiile Power Platform – principalele beneficii sunt date de costurile reduse de dezvoltare, costurile reduse de a ne integra soluţiile existente cu soluţiile de pe piaţă şi mai departe sunt date de beneficiile de a folosi această platformă direct de către utilizatorii de business, cei care nu au experienţă în dezvoltare, dar care de cele mai multe ori au câteva idei foarte bune care pot fi implementate uşor de către aceştia şi apoi ulterior preluate de către o echipă de experţi şi îmbunătăţite, făcute accesibile la scară largă. Deci costuri, timpul de dezvoltare, timpul pe care îl câştigăm noi ca şi vendor de software - pentru a ne axa pe alte lucruri mai importante pentru noi, pentru clienţii noştri.
Adrian Năstase, country leader în cadrul ASSECO
România este şi va fi probabil o pepinieră a industriei IT la nivel global. Noi simţim o cerere din ce în ce mai mare pentru furnizarea de resurse umane şi apar din ce în ce mai multe proiecte în zona de IT în România şi aş putea să generalizez, inclusiv la nivel de regiune - Europa de Sud-est. Mă aştept ca lucrurile să evolueze în bine pentru România, astfel încât această cerere de talente să fie şi mai mare. De altfel, principala problemă cu care industria de IT se confruntă în momentul de faţă este, de fapt, lipsa personalului IT calificat şi asta se resimte cumva în piaţă, dar suntem pregătiţi să facem faţă acestor provocări.
Cum se resimt dezechilibrele din SUA asupra companiilor din România? Sunt mai multe direcţii prin care poate ar trebui să privim acest lucru. În primul rând, este un factor care este prezent la nivel global, şi anume inflaţia, care pune o presiune suplimentară pe toată industria, inclusiv cea IT. De fapt, ne întoarcem la prima întrebare - costul cu resursele umane şi lipsa acestora şi nevoia din ce în ce mai mare de oameni cu competenţe. Deci, este un factor care se resimte în piaţă din ce în ce mai pregnant, să spun aşa. Apoi vedem diverse tendinţe de restrângere a unor operaţiuni, companii mari care anunţă disponibilizări în Statele Unite, poate şi în alte regiuni de pe glob. Ce pot să vă spun este că, cel puţin în România, suntem puţin împotriva curentului, adică nevoia noastră de oameni este în creştere şi în niciun caz în situaţia în care să ne gândim la disponibilizări sau să renunţăm la oameni. Deci, din punctul ăsta de vedere, suntem puţin defazaţi. Eu sper ca efectul pe care dezechilibrele din Statele Unite îl produc asupra întregii lumi să fie atenuate, cel puţin până vor ajunge în România sau în regiunea noastră. Suntem optimişti că suntem pregătiţi să facem faţă acestor provocări.
Mircea Mitu, Chief Technology Officer în cadrul IT Assist
Care sunt principalele soluţii digitale în care companiile ar trebui să investească pentru a-şi menţine agilitatea în era digitală? E foarte simplu, în primul rând în skilling – în ceea ce priveşte angajaţii, în awareness şi experienţa angajaţilor. Skilling, awareness şi experienţa înseamnă în primul rând să adaptăm colegii cu care lucrăm ca ei să poată să utilizeze tehnologiile de astăzi. Pandemia şi evenimentele din ultimul timp au schimbat radical modul de lucru şi în prezent, dacă nu putem „abuza” – în sens pozitiv - de tehnologiile cloud, de tehnologiile digitale, rămânem în urmă ca şi companie. Iar concurenţa de abia aşteaptă să ne întreacă. Şi atunci trebuie să ştim să folosim inteligent toate aceste noi tehnologii. Acest lucru se face prin educare, prin training. Toţi colegii noştri trebuie să fie abili în a folosi cloud, a folosi soluţii de productivitate.
Vorbim de awareness. Awareness în sensul de a fi conştienţi de pericolele pe care le întâmpinăm în această nouă lume digitală. Şi există o categorie întreagă de modalităţi prin care toţi oamenii sunt învăţaţi ce fel de pericole există şi cum să trateze aceste pericole. Omul este prima şi ultima verigă în acest lanţ al atacurilor cibernetice şi cât timp omul este vigilent, conştient, poate să evite foarte multe riscuri.
Spuneam şi de experienţă - cu trecerea de la lucrul la birou la lucrul de oriunde s-a produs un efect secundar, faptul că lumea care lucrează de acasă, lucrează remote, poate să lucreze pentru 100 de companii în acelaşi timp. Şi atunci trebuie să înveţe să îi fidelizeze, să îi implice în activitatea de zi cu zi. Avem parte, în ultimul timp, de o suită de tehnologii care ajută la aşa-numita experienţă a angajaţilor.
Care sunt trendurile pe care le-aţi observat de la începutul anului? Spre ce îşi direcţionează companiile bugetele în momentul de faţă? AI, securitate şi comunicare. Anul trecut a explodat la nivel global fenomenul de inteligenţă artificială. Toată lumea ştie de ChatGPT, majoritatea lumii îl foloseşte. Astăzi, majoritatea bugetelor se creează, pentru că bugetele care au fost făcute anul trecut au dispărut, au fost aruncate la gunoi pentru că valul care a venit acum din lumea AI-ului a făcut toate companiile conştiente şi acestea au început să-şi regândească strategia şi bugetele. Cea mai mare parte a bugetelor care se refac zilele acestea se orientează spre AI, apoi spre cybersecurity. Este o vorbă în industrie, că sunt două tipuri de companii: cele care au fost atacate şi compromise şi cele care încă nu şi-au dat seama că au păţit-o. Din păcate, vedem bugete imense alocate în zone de cybersecurity, retroactiv, după incident, iar aceleaşi bugete pot fi la jumătate dacă sunt investite preventiv. Iar cea de-a treia zonă în care vedem o investiţie mare este cea de comunicare. Modul hibrid de lucru a adus o nevoie de a comunica mai bine de oriunde am fi. Şi atunci soluţiile de teleconferinţă, videoconferinţă, au explodat în ultimul timp şi sunt în creştere.
