Dacă ne uităm care sunt cele mai vândute produse electronice şielectrocasnice în magazinele online, vom avea o surpriză. Printrecel mai bine vândute zece telefoane mobile, spre exemplu, pe eMAGgăsim patru modele cu preţuri care depăşesc 250 de euro, printrecare un iPhone 4 cu capacitate de 16 GB pe locul al patrulea şiacelaşi model, dar cu capacitate de 32 GB, pe locul al şaptelea, lapreţuri de 850 de euro, respectiv 900 de euro. Destul de piperate,dat fiind că un mobil costă în medie câteva zeci de euro,beneficiind de subvenţiile acordate de operatorii de telefoniemobilă în magazinele GSM. Acelaşi clasament în magazinul onlinePCFun.ro conţine tot patru telefoane mai scumpe de 250 de euro,dintre care pe locul al treilea un model HTC care costă 500 deeuro. Pe pagina online a lanţului de retail Domo, în top 5 alvânzărilor se află un Nokia N97 la preţul de 600 de euro, scrierevista BUSINESS Magazin.
Rezultatul este acelaşi şi în cazul laptopurilor sau altelevizoarelor şi al monitoarelor cu ecran plat, iar o căutare maiamănunţită va dezvălui probabil şi în cazul altor categorii deproduse. Oare a trecut criza?
Din zeci sau poate chiar sute de produse dintr-o anumită categorie,de aşteptat ar fi ca între cel mai bine vândute să se găseascămodelele din gama inferioară de preţ, mai ales pe o piaţă sensibilăla preţ, care s-a diminuat chiar şi la jumătate la anumitecategorii de produse.
Un român lasă 45 de euro
"În medie, bonul de cumpărături al unui român este de aproximativ45 de euro, în timp ce în alte ţări din Europa Centrală şi de Estvorbim de aproape 200 de euro", apreciază Iulian Stanciu, omul deafaceri de la cârma eMAG, care mai deţine acţiuni în Asesoft şicare a devenit recent acţionarul majoritar, alături de SebastianGhiţă, al lanţului de retail electro Flanco. Stanciu se referă lamedia cheltuielilor pe cap de locuitor într-un an pentru produseelectronice, electrocasnice şi IT, indicator care a scăzut înultimii doi ani.
În cazul particular al telefoanelor mobile, poziţionarea unormodele scumpe în topul vânzărilor poate fi explicat prin faptul că"domeniul a rămas chiar şi în criză unul cu tendinţe bizare",comentează Marius Ghenea, preşedintele Fit Distribution, companiecare operează o serie de magazine online, inclusiv PCFun.ro.Înainte de toate, produsele telecom au fost între cele mai afectatede criză de-a lungul ultimului an, vânzările ajungând în al doileatrimestru la 39 de milioane de euro, faţă de 55 de milioane de euroîn perioada similară din 2009 şi 73 de milioane în acelaşi intervaldin 2008, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare depiaţă Gfk. Totuşi, mobilul este privit în continuare ca simbol alstatutului social pentru o mare parte a populaţiei active, continuăomul de afaceri explicaţia, fiind nu doar cel mai vizibil, dar şicel mai ieftin obiect care poate fi afişat în societate, princomparaţie cu o maşină sau locuinţă. Iar dincolo de categoriaclienţilor avizi de noile apariţii şi dispuşi să sacrifice sume maimari pentru a avea ultimele modele de telefoane, pentru mulţidintre consumatorii care nu şi-au mai permis extravaganţe în ultimaperioadă, celularul a fost printre puţinele achiziţii mai laîndemână.
Un indicator ce trebuie urmărit
În ce priveşte celelalte categorii de produse unde, cel puţin înmagazinele online, topul vânzărilor este presărat cu modele scumpe,o posibilă explicaţie ar fi dată de sintagma deja bine cunoscută că"suntem prea săraci ca să cumpărăm lucruri ieftine".
Întregul context economic din ultimii doi ani a împins consumatoriisă devină mai cumpătaţi şi să se gândească de două ori înainte săfacă o achiziţie. Oamenii au ajuns să cumpere mai puţin şi chiar săamâne anumite cumpărături, mai ales din IT, piaţă care a coborât dela vânzări trimestriale de peste 200 de milioane de euro la numai69 de milioane de euro în al doilea trimestru din 2010, potrivitGfk. Cei ce totuşi au făcut achiziţii au fost dispuşi săcheltuiască poate mai mult în virtutea lucrului care atunci cândare un preţ mai ridicat este în multe cazuri şi mai bun ori maidurabil.
"Faptul că în anumite magazine o parte dintre cele mai vânduteproduse au preţuri peste medie nu este neapărat un semnal deschimbare a tendinţei de consum", crede Ghenea. Produsele defolosinţă îndelungată în mod tipic cele mai afectate într-o crizăar trebui să fie primele care să ilustreze ieşirea din perioada decriză, dar numai după ce apar indicii că recesiunea a fostdepăşită, ceea ce nu s-a întâmplat până acum nici din punctul devedere al creşterii economice, nici din cel al creditării deconsum. Or, exemplele de genul înfăţişat mai sus sunt mai degrabăcazuri izolate decât o tendinţă generală.
Companiile anticipează însă că scăderea pieţei se va opri anulacesta. "Electroretailul va stagna sau va avea cel mult o creşteresimbolică de cinci procente. La creşterile din perioada 2003-2005nu ne vom mai întoarce niciodată", apreciază Lorand Szarvadi,directorul executiv al lanţului de electroretail Domo, privind înansamblu un sector care în 2009 a însemnat intrarea în insolvenţă aunora dintre comercianţi şi chiar falimentul altora, cum s-aîntâmplat în cazul K Tech Ultra Pro. Vânzările totale ar trebui săse cifreze în acest an la un miliard de euro, valoare împărţităaproximativ în mod egal între electronice, electrocasnice şi IT,după estimările lui Stanciu, în timp ce din 2011 ar trebui sărevină la o creştere de circa
10-15%.
"Tendinţa ascendentă se va menţine însă şi în următorii ani, ceeace mă face să cred că vom vedea o dublare a pieţei în câţiva ani",susţine şeful eMAG. În particular, zona comerţului online cu astfelde produse va avea o evoluţie pozitivă, crede el, şi va ajunge săînsemne chiar şi un sfert din întreaga piaţă în următorii ani, faţăde 14% cât reprezintă în prezent.
Cine cumpără
Proporţională cu astfel de speranţe se anunţă şi bătălia dintrecomercianţi. "Există loc să intrăm în buzunarul consumatorului,teoretic mai adânc decât în 2005, fără să luăm în calcul consumulpe credit", spune Adrian Olteanu, directorul executiv al Flanco,retailerul care a ieşit din insolvenţă odată cu vânzarea afaceriipentru 10 milioane de euro, care vor achita o parte din datoriileacumulate la bănci, şi cu o infuzie de capital de 4 mil. euro.Evident, în lipsa creditelor de altădată, bugetele consumatorilorrămân constante, iar bătălia dintre retailerii tradiţionali Altex,Domo şi Flanco, cei independenţi, cam 800 la număr, şihipermarketuri devine şi mai acerbă decât în vremea când pe piaţăera loc pentru toată lumea.
Clientela vizată cuprinde cam 16 milioane de consumatori, dintrecare însă doar câteva sute de mii intră lunar într-un magazin deelectronice, electrocasnice şi IT şi doar câteva zeci de mii ajungsă şi cumpere cel puţin un produs, apreciază Olteanu pe bazacalculelor proprii cu privire la Flanco, unde dintre ceiaproximativ 350.000 de oameni care vin în magazinele companiei, cam55.000 fac o achiziţie care ajunge în medie la 150 de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
