În războiul pe viaţă şi pe moarte după talente din Sillicon Valley, din care cel mai adesea start-up-urile sunt cele care pierd în faţa unor companii precum Twitter sau Facebook, un posibil răspuns pentru companiile care caută oameni talentaţi se află în România sau în alte ţări din regiune unde sistemul de educaţie producea absolvenţi de matematică pe bandă rulantă, scrie într-un articol găzduit de blogul de tehnologie Techcrunch Maria Constantinescu, fondator al Curious Quests, o companie cu sediul la Londra care a lansat Slickflick - o aplicaţie foto pentru iPhone. Maria Constantinescu a studiat dreptul în România, la Universitatea din Bucureşti, şi în Statele Unite la Unversitatea Columbia.
"Pentru români, poate pentru prima oară în istorie, lumea este acum plată. 45 de ani de comunism stalinist au însemnat că sportul şi educaţia erau singurele modalităţi acceptabile de a concura în România. Industrializarea din era sovietică a avut drept rezultat o ţară în care aproape o jumătate din populaţia educată avea calificare de inginer. Acum, în anul 2012, e mai probabil ca ei să fie programatori. Şi acum ei îşi pot ocupa locul alături de restul lumii pe terenul tehnologiei …", scrie Constantinescu.
Fondatorul Curious Quests descrie apoi la ce ar trebui să se aştepte o companie străină care vrea să angajeze programatori din România.
Oamenii sunt deştepţi, educaţi şi vorbitori fluenţi de limba engleză însă cultura antreprenorială este slab dezvoltată. "Poate părea ciudat pentru cititorii din Sillicion Valley, dar inginerii români ar prefera să lucreze mai degrabă pentru un salariu decât pentru o parte din afacere".
Salariile din România "sunt mici în raport cu Berlin, Londra sau Sillicon Valley. Nivelul salariilor reflectă accesul redus la oportunităţi şi lipsa de expunere la dezvoltări / evenimente revoluţionare. Va puteţi aştepta să plătiţi un salariu net de 2.000 de euro pentru un programator extraordinar din Bucureşti. Restul României este şi mai ieftin, cu până la 30%. Dar aveţi grijă la sistemul confuz de taxe şi la birocraţie".
Cele mai mari comunităţi IT sunt cele din centrele universitare istorice din Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi.
Inginerilor români buni nu le place să fie marginalizaţi sau să lucreze la bucăţele de cod neimportante. Într-un asemenea caz, dacă nu se simt inspiraţi de companie sau de echipă, e foarte probabil ca ei să plece la o altă companie".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
