Business Hi-Tech

Un dezastru numit Nokia: cum a ajuns liderul telefoanelor mobile să se predea lui Microsoft ca să nu se prăbuşească de tot

Un dezastru numit Nokia: cum a ajuns liderul telefoanelor mobile să se predea lui Microsoft ca să nu se prăbuşească de tot

Acţiunile Nokia au atins maximul la începutul anilor 2000 atunci când compania domina piaţa telefoanelor mobile. Apariţia smartphone-urilor a erodat constant poziţia companiei pe piaţă şi preţul acţiunilor

Autor: Claudiu Ilioiu

03.09.2013, 13:04 4884

Microsoft a anunţat astăzi că va cumpăra diviza de telefoane mobile a Nokia pentru 5,44 miliarde euro, compania finlandeză, care odată domina piaţa, urmând să rămână la operaţiunile de servicii şi echipamente pentru reţele mobile.

Fostul lider pe piaţa telefoanelor mobile îşi va concentra de acum activitatea asupra serviciilor şi reţelelor, o decizie calificată drept "cea mai bună cale de a merge înainte, atât pentru Nokia, cât şi pentru acţionarii săi", a declarat preşedintele Nokia, Risto Siilasmaa, citat într-un comunicat preluat de AFP.

Nokia a finalizat în augut preluarea participaţiei de 50% deţinută de Siemens la producătorul de echipamente de telecomunicaţii Nokia Siemens Networks, pentru a dezvolta această activitate, considerată de acum drept vitală.

 Declinul Nokia s-a simţit şi în România din 2011, când conducerea companiei a decis să închidă fabrica Jucu (Cluj) unde asambla telefoane mobile de 1,6 mld. euro pe an şi de a concedia circa 2.200 de salariaţi. Citiţi aici decizia companiei din 2011

Directorul general al Nokia, Stephen Elop, va demisiona şi va reveni în cadrul Microsoft. Siilasmaa va prelua temporar funcţia de CEO al Nokia. Elop a preluat conducerea Nokia în 2010, după ce a lucrat ca preşedinte la divizia business a Microsoft, fiind responsabil de pachetul Office.

► Cu ce rămâne Nokia după vânzarea diviziei de telefonie mobilă către Microsoft

Nokia, care a dominat piaţa telefoanelor mobile timp de 14 ani, are probleme financiare din cauza declinului abrupt al vânzărilor, după ce a întârziat mai mulţi ani să aducă pe piaţă un concurent credibil pentru iPhone şi smartphone-urile Android.

"Şi Nokia şi Microsoft au pierdut trenul în ceea ce priveşte smartphone-urile, şi este extrem de dificil să îşi revină. Întrebarea este dacă fuziunea a două companii slabe va produce un nou concurent solid. Mă îndoiesc", comentează pentru Bloomberg un consultant din industria telecomunicaţiilor.

Volumul vânzărilor de telefoane mobile ale Nokia a scăzut cu 27% în trimestrul al doilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar compania finlandeză a avut pierderi de 5 miliarde euro în ultimele 9 trimestre încheiate.

"Astăzi marcăm un moment de reinventare. Cu devotamentul şi resursele Microsoft în spatele produselor şi serviciilor Nokia putem împlini întregul potenţial al ecosistemului Windows, furnizând cele mai convingătoare experienţe pentru clienţi acasă, la lucru şi peste tot", au declarat directorii generali ai Microsoft şi Nokia, Steve Ballmer şi Stephen Elop, într-o postare pe blog.

Cum a ajuns Nokia lider pe piaţa telefoanelor mobile

Istoria Nokia a început în 1865, când Frederik Idestam, inginer minier, a înfiinţat o fabrică de hârtie în sud-vestul Finlandei, în apropiere de oraşul Tampere, de-a lungul râului Tammerkosk. În 1868, Idestam a construit o a doua fabrică lângă oraşul Nokia, la 15 km vest de oraşul Tampere, pe râul Nokianvirta care avea resurse hidroenergetice mai bune.

În 1871, Idestam cu ajutorul prietenului său Leo Mechelin, a transformat compania din companie privata în societate pe acţiuni, redenumind-o Nokia, nume sub care este cunoscută şi astăzi. Din 1902, Nokia a adăugat la activităţile sale generarea de energie electrică.

În 1898, Eduard Polon a fondat Fabrica Finlandeză de Cauciuc, care producea cizme din cauciuc şi alte produse din cauciuc şi care mai târziu a devenit divizia producătoare de cauciuc a Nokia.

Fondată în 1912, Compania Finlandeză de Cabluri, care producea cabluri pentru telefoane, telegraf şi cabluri electrice a reprezentat piatra de temelie a afacerii cu cabluri şi electronice a companiei Nokia. La sfârşitul anului 1920, la scurt timp după terminarea primului război mondial, compania Nokia se afla în pragul falimentului. Pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie electrică de la generatoarele Nokia, Fabrica Finlandeză de Cauciuc a achiziţionat afacerea companiei insolvente, iar în 1922 a achizitionat şi Compania Finlandeză de Cabluri.

După cel de-al doilea război mondial, Compania Finlandeză de Cabluri exporta cabluri către Uniunea Sovietică ca parte a despăgubirilor de război datorate de Finlanda, fapt ce i-a oferit acesteia un avantaj pentru viitoarele schimburi comerciale.

Cele trei companii care din 1922 aveau un singur proprietar au fuzionat în anul 1967, formând un nou conglomerat industrial - Nokia Corporation şi punând astfel bazele viitoarei companii multinaţionale.

Noua companie s-a implicat în mai multe industrii producând pe rând: hârtie, anvelope pentru maşini şi biciclete, încălţăminte (inclusiv ghete din cauciuc), cabluri de comunicaţii, televizoare şi alte electronice de uz casnic, computere personale, echipamente pentru generarea energiei, condensatoare, echipamente de comunicaţii pentru armată produse din plastic, aluminiu şi produse chimice.

În anii 1990, compania a decis să renunţe la produsele electronice de consum şi să se axeze pe segmentul cu cea mai rapidă creştere, telecomunicaţiile. Producătorul de anvelope se separă în 1988 de Nokia Corporation pentru a forma o nouă companie şi doi ani mai târziu exemplul său este urmat de producătorul de ghete de cauciuc. În decursul anilor 1990, Nokia s-a dispensat de toate activităţile ce nu aveau legătură cu domeniul telecomunicaţiilor.

Bazele companiei moderne Nokia au fost stabilite odată cu înfiinţarea secţiunii de produse electronice a diviziei de cabluri în 1960 şi fabricarea primului dispozitiv electronic producţie proprie în 1962: un analizator de semnal pentru centrale de energie nucleară.

În urma fuziunii din 1967 această secţiune a devenit o divizie separată care a început să producă echipamente pentru telecomunicaţii.

În anii 1970, Nokia s-a implicat şi mai mult în industria telecomunicaţiilor dezvoltând Nokia DX 200, un comutator digital pentru centrale telefonice.

În anul 1984 a fost demarată dezvoltarea unei versiuni de centrală pentru reţeaua companiei Nordic Mobile Telephony.

În anii 1970, producţia echipamenteler pentru reţele a fost transferată, pentru o perioadă, companiei Nokia Telefenno, deţinută în comun de Nokia şi de o companie a statului finlandez. În anul 1987, statul a vândut acţiunile sale către Nokia, iar în 1992 numele a fost schimbat în Nokia Telecommunications. În anii '70 şi '80, Nokia a dezvoltat un dispozitiv de comunicaţii digital, portabil şi criptat bazat pe mesaje text, pentru Forţele de Apărare finlandeze.

Pe 19 iunie 2006, Nokia şi Siemens AG au anunţat că vor fuziona producţia de echipamente de reţea pentru telefonie fixă şi mobilă pentru a crea una din cele mai mari companii de reţele - Nokia Siemens Network. Brandul Nokia Siemens Network a fost lansat cu ocazia Congresului Mondial 3GSM din Barcelona, în februarie 2007.

În 1966, Nokia şi Salora au început să dezvolte standardul ARP, un sistem de radiotelefonie mobilă pentru maşină şi prima reţea de telefonie mobilă operată comercial în Finlanda.

În 1979, fuziunea dintre Nokia şi Salora a dus la fondarea Mobira Oy. Mobira a început dezvoltarea telefoanelor mobile pentru reţeaua NMT (Nordic Mobile Telephony), prima generaţie, primul sistem complet automatizat de telefoane celulare care a devenit operaţional în 1981. Un an mai târziu Mobira a lansat primul telefon pentru maşină a Mobira Senator pentru reţeaua NMT-450.

Nokia a achiziţionat Salora Oy în 1984 şi a redenumit divizia de telecomunicaţii în Nokia-Mobira Oy. Mobira Talkman, lansat în 1984, a fost unul dintre primele telefoane transportabile din lume. În 1987 Nokia a lansat unul dintre primele telefoane portabile din lume, Mobira Cityman 900 pentru reţeaua NMT-900. Cityman cântărea doar 800g cu tot cu baterie şi avea un preţ de aproximativ 4560 de euro. 

Telefoanele mobile Nokia au cunoscut un vârf publicitar în 1987, când Mihail Gorbaciov, preşedintele Uniunii Sovietice a fost fotografiat la Helsinki folosind un Mobira Cityman într-o convorbire cu Ministrul Comunicaţiilor din Moscova. De aici porecla "Gorba" dată telefonului.

În 1988, Jorma Nieminen, dându-şi demisia din postul de CEO al unităţii de telefonie mobilă, a înfiinţat împreună cu alţi 2 angajaţi din acea unitate o companie de telefonie mobilă denumită Benefon Oy (redenumită GeoSentric).

Un an mai târziu, Nokia-Mobira Oy a devenit Nokia Mobile Phones. Deşi Nokia a lansat sute de modele de telefoane mobile în anii 1980, producţia de masă a anilor 1990 a început când au fost dezvoltate primele reţele digitale.

În 1998, Nokia a anunţat că a produs 100 milioane telefoane mobile şi a devenit cel mai mare producător de telefoane mobile. În perioada 2000-2005, Nokia a vândut 126 de milioane de unităţi din modelele Nokia 3310 şi 3330. În vara anului 2005 compania a anunţat primul miliard de telefoane mobile produse.

O dată cu apariţia smartphone-urilor poziţia Nokia pe piaţa telefoanelor mobile s-a erodat constant, ajungând doar o umbră în urma unor giganţi precum Apple şi Samsung. Nokia a încercat să "renască" cu ajutorul modelelor Lumia, dar succesul acestora a lăsat de dorit.

AFACERI DE LA ZERO