Business Hi-Tech

Urmează videoconferinţa ZF Digital 2020: Liderii din industria IT&C despre ce urmează după digitalizarea forţată adusă de criza de Covid-19. În prima zi a evenimentului, pe 4 noiembrie, liderii Digi, Orange, Telekom şi Vodafone vor fi prezenţi în acelaşi panel pentru a discuta despre starea industriei locale de comunicaţii

Urmează videoconferinţa ZF Digital 2020: Liderii din industria IT&C despre ce urmează după digitalizarea forţată adusă de criza de Covid-19. În prima zi a evenimentului, pe 4 noiembrie, liderii Digi, Orange, Telekom şi Vodafone vor fi prezenţi în acelaşi panel pentru a discuta despre starea industriei locale de comunicaţii

Autor: Adrian Seceleanu

29.10.2020, 00:07 443

Liderii celor mai mai mari jucători de pe piaţa locală IT&C precum şi reprezentanţi ai administraţiei şi ai autorităţilor de reglementare vor discuta săptămâna viitoare, în cadrul ediţiei cu numărul zece a conferinţei ZF Digital, despre modul în care criza Covid-19 a influenţat procesele de digitalizare şi ceea ce urmează în perioada următoare.

Liudmila Climoc - CEO al Orange România, Murielle Lorilloux - CEO al Vodafone România, Miroslav Majoros - CEO al Telekom România şi Valentin Popoviciu, vicepreşedinte, Digi România, liderii celor mai puternice patru grupuri de comunicaţii de pe piaţa locală, vor discuta în prima zi a conferinţei despre modul în care a trecut prin pandemia industria locală şi perspectivele de a acoperi întreaga Românie cu servicii de internet de mare viteză în cadrul ediţiei cu numărul zece a conferinţei ZF Digital, care va avea loc în acest an în regim de videoconferinţă în perioada 4-5 noiembrie.

În cadrul discuţiei vor fi abordate printre altele teme precum: modul în care va afecta industria locală adoptarea Codului european al comunicaţiilor electronice; impactul restricţiilor în selectarea furnizorilor în construcţia de reţele 5G; regimul de autorizare a lucrărilor de telecomunicaţii; impactul consolidării pieţei (tranzacţii care au avut loc sau care urmează) asupra competiţiei dar şi a „sănătăţii“ financiare a companiilor; care sunt zonele în care există cele mai slabe conexiuni la internet din România?; cum se poate extinde rapid infrastructura de comunicaţii fixe şi mobile din România şi cât ar trebui investit pentru a creşte capacitatea reţelelor de a face faţă noului model de consum?; ce impact are faptul că România este în urmă în ce priveşte adoptarea tehnologiei 5G?; ce impact ar avea o deblocare rapidă a licitaţiei prin care operatorii de telefonie mobilă ar câştiga acces la spectru radio suplimentar?

Despre modul în care se poate duce serviciile de net de mare viteză în toată România şi despre tehnologiile care sunt cele mai potrivite pentru a face acest lucru se va discuta într-un panel separat, în care sunt invitaţi reprezentanţi ai operatorilor de telecom, dar şi furnizori de echipamente şi servicii şi companii de consultanţă.

Discuţia are loc în contextul în care criza provocată de pandemia de COVID-19, care a pus sub presiune economia şi societatea în mo­duri nemaîntâlnite până acum, a arătat că atât administraţia cen­­trală cât şi com­pa­niile private se pot mobiliza şi - atunci când sunt cu spatele la zid şi nu au o altă opţiune - pot rea­liza în câteva zile pro­iecte de digita­li­zare care, în u­nele cazuri, erau amâ­­nate de ani de zile din diferite mo­tive.

Această criză a arătat mai clar ca niciodată şi cât de importante sunt IT-ul, tehnologia, conexiunile rapide la internet, aplicaţiile software şi echipamentele de încredere precum şi oamenii care au cunoştinţele necesare să facă sau să-i înveţe pe ceilalţi ca toate aceste lucruri să funcţioneze. IT-ul şi tehnologia, comunicaţiile, au devenit astfel pentru multe companii diferenţa dintre a rezista şi a-şi închide porţile, dintre a fruc­tifica opor­tu­nităţile sau doar de a privi cum o fac alţii.

Însă tot această perioadă a scos la iveală numeroase pro­­bleme pentru România, dintre care unele chiar dra­matice - aşa cum este cea a decalajului uriaş între oraşele mari şi bogate şi zona rurală săracă în ceea ce priveşte accesul la servicii de internet de mare viteză şi la echipamente de calcul perfor­mante.  La o analiză în detaliu se poate observa chiar că sunt oraşe mai mici sau cartiere, zone din oraşe mari unde conexiunea la internet reprezintă o problemă, dincolo de decalajul despre care se discută cel mai des, dintre urban şi rural.

De ce contează atât de mult acum conexiunea la internet - şi cea din şcoală, şi cea de acasă, şi cea mobilă?

Cu numeroasele restricţii impuse de pandemie funcţionarea şcolilor, a afacerilor, a administraţiei, a firmelor private, accesul la comunicare, la divertisment, la servicii de diferite tipuri este condiţionat de telefoane, tablete şi computere performante şi conexiuni cu adevărat rapide la net.

Fără internet de calitate şi un echipament performant nu poate exista educaţie online, angajaţii nu îşi pot face treaba de acasă, nu pot să achite facturi în siguranţă şamd. Jumătatea de an care s-a scurs de la insta­­urarea stării de urgenţă a arătat că România se poate mobiliza.

Că tehnologia, aplicaţiile, telefoanele, tabletele, PC-urile, conexiunile la net pot fi utilizate pentru a uşura şi sprijini educaţia, businessul, furnizarea şi consumarea a diferite servicii în noul context.

ZF Digital Summit 2020 îşi propune să aducă în prim-plan învăţămintele perioadei de criză şi să contureze ce ar trebui să se afle în planul strategic de digitalizare pe care ar trebui să-l aibă pentru perioada următoare România, adică administraţia, companiile, şcolile, utilizatorii.

AFACERI DE LA ZERO