România are nevoie de o colaborare strânsă între sectorul public şi cel privat pentru a se digitaliza eficient, iar fondurile europene nu vor fi niciodată suficiente pentru a acoperi întreaga tranziţie către o societate digitală. Digitalizarea trebuie privită ca o investiţie strategică, similară cu construirea infrastructurii rutiere sau educaţionale, susţine Victor Guzun, membru board Edge Institute, consultant în transformare digitală şi fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia.
„Dacă credem că vom digitaliza România doar prin fonduri europene, prin PNRR, ne înşelăm, pentru că niciun stat nu o să aibă suficienţi bani. Trebuie înţeles acest lucru. Un stat cu 1,3 milioane de locuitori, care are 10 unicorni în acest moment (n.red. Estonia) şi va avea încă cinci în scurt timp, probabil, şi încă vreo 30-40 de companii cu capitalizare de peste 100 de milioane de euro care deschid mii de locuri de muncă foarte bine plătite, este un game changer, dar noi (n.red. România) trebuie să schimbăm optica şi trebuie să explicăm autorităţilor că o soluţie digitală trebuie privită nu ca ceva supra, care este investiţia unui minister sau al primăriei, aceasta este exact aceeaşi investiţie cum am investi într-un drum sau într-o şcoală nouă sau într-un bazin în care copiii să poată înota. Deci lucrurile trebuie schimbate radical şi voinţa politică este fundamentală în acest aspect”, a explicat Victor Guzun în cadrul evenimentului de lansare a think tank-ului Egde Institute.
El a adăugat că mediul privat trebuie să înţeleagă că doar prin susţinerea investiţiilor în noua generaţie au de câştigat. Estonia, un lider mondial în digitalizare, a aplicat o strategie de colaborare între sectorul public şi cel privat pentru dezvoltarea noilor tehnologii. Un exemplu recent este proiectul „Saltul AI 2025”, finanţat 50% de stat şi 50% de companii private, prin care 50.000 de elevi şi profesorii lor vor avea acces la tehnologii AI.
„Vă dau un exemplu. Acum 25-30 de ani, statul estonian a susţinut un program care se numea atunci <<Saltul tigrului>>. A fost simplu, fiecare şcoală estoniană trebuia să aibă calculatoare de ultimă generaţie şi internet foarte bun. Şi acel program a fost o investiţie susţinută 100% de stat, dar în urmă cu două săptămâni statul a adoptat un nou salt, el se numeşte <<Saltul AI 20205>> şi 50% este finanţat de către stat, 50% decât companiile private. Ideea acestui proiect este că 50.000 de elevi din Estonia, inclusiv copilul meu, şi profesorii lor vor beneficia de capacităţi de utilizare a AI ca să mărească eificacitatea. Şi companiile private finanţează 50% din acest proiect. Pentru că, companiile private înţeleg că dacă sistemul educaţional estonian nu pregătesc specialişti pentru viitor sau cetăţeni de viitor care eficient folosesc AI atunci companiile au de pierdut”, a punctat Victor Guzun.
În cadrul evenimentului, Victor Guzun a prezentat cum Estonia a reuşit să digitalizeze 100% serviciile publice, oferind cetăţenilor o interacţiune rapidă şi eficientă cu statul.
„Vă vorbesc din perspectiva unui cetăţean şi din perspectiva unui copil – copilul meu are aproape 10 ani, şi el spre deosebire de mine s-a născut cu aceste servicii digitale. Eu am trecut cumva la această transformare digitală de la zero la 100. Dar copilul meu s-a născut în această realitate. Deci când copilul meu s-a născut, asistenta medicală a introdus datele într-un calculator, iar în câteva minute am primit automat un email guvernamental cu certificatul de naştere. Toate beneficiile pentru familie au fost procesate automat. De asemenea, locul la grădiniţă a fost alocat fără ca noi să depunem vreo cerere”, a povestit Victor Guzun.
Un alt exemplu de digitalizare completă în Estonia este sistemul de sănătate. Datele medicale ale fiecărui cetăţean sunt disponibile electronic, iar reţetele sunt eliberate automat în funcţie de istoricul medical al pacientului. Sistemul previne administrarea greşită a medicamentelor şi creşte eficienţa actului medical.
„Nu trebuie să mearg neapărat la o urgenţă sau la medic, dacă am o problemă. Deci eu apelez la un sistem electronic care îmi poate spune după o categorie de unu la cinci dacă pot sta liniştit că e o psihoză şi nu se întâmplă nimic sau invers, eu pot face negaţie de simptome grave şi atunci este un sistem electronic care mă ajută şi îmi spune ce ar trebui să fac mai departe. În timpul pandemiei Estonia şi apropo şi şcoala electronică şi grădiţă electronică şi acest sistem Estonia gratuit a oferit tuturor care au dorit, trebuiau doar să traducă în limba lor pentru noi avem aceeaşi febră, avem 37 sau 38, copiii au nevoie de aceleaşi sisteme, deci le-a oferit gratuit tuturor. Deci noi avem acest sistem, iar dacă mergem mai departe la tot ce înseamnă portalul de sănătate pe care îl folosesc de fiecare dată când am nevoie, câţiva colegi din această sală au fost şi au văzut cum funcţionează. În cazul meu, eu sunt în acest sistem de aproximativ, să spunem, 16 ani. Dar imaginaţi-vă copilul meu care s-a născut în Estonia şi are acolo absolut toate datele despre sănătate, pentru că nu există o adresare, nici măcar telefonică, de consultare, care nu este înregistrată aici. Atunci are loc un proces de predicţie despre ce se întâmplă cu sănătatea ta. De exemplu, dacă un medic vrea să elibereze o pastilă x unui pacient, sistemul deja calculează automat sau analizează toate pastilele sau toate diagnozele care le-a avut cetăţeanul corespunzător şi va face o alertă.”
Chiar şi procesele legate de deces sunt digitalizate. „În Estonia, toate formalităţile legate de deces – certificatul de deces, rezervarea locului de înmormântare – se pot face online", a mai spus Victor Guzun.
Digitalizarea nu doar elimină birocraţia, ci şi creşte eficienţa economică. În zona de business, Victor Guzun administrează o companie mică în Estonia, din 2007, după ce şi-a finalizat activitatea diplomatică. Şi din 2007 şi îşi poate continua activitatea de antreprenor de oriunde s-ar afla, pentru că din acel moment nu a avut nicio interacţiune fizică cu statul. „Nu am viziat niciun oficiu public al statului ca să pot să administrez compania. Nu contează unde mă aflu, toate aspectele pe care vi le puteţi imagina de la înregistrare – care aici durează o săptămână, în Estonia o putem face în vreo 30 de minute. Dar spre exemplu, o chestie majoră, din acest telefon unde am o aplicaţie de contabilitate. Deci eu pot să administrez tot ce înseamnă contabilitatea companiei. Pe contabilul meu nici nu l-am văzut de cinci ani. El locuieşte la o fermă la 200 de km de oraşul Talin.”
Estonia are şi o rezidenţă digitală, iar 120.000 de oameni din toată lumea sunt rezidenţi digitali ai Estonia şi-şi deschid companii în Estonia. „Sunt 1.271 de cetăţeni români care sunt rezidenţi digitali estonieni, care au 371 de companii înregistrate. Apropo, ambasada Republicii Moldova din Estonia a fost prima ambasadă din lume care făcea schimb de date electronic, bazându-se pe această platformă.”
Estonia a dovedit că digitalizarea nu depinde de dimensiunea sau bogăţia unei ţări. „Franţa nu are sistemele digitalizate, dar Ucraina, chiar şi în plin război, a reuşit să implementeze un sistem digital eficient. Mongolia are un sistem digitalizat. România de ce nu are?”, se întreabă Victor Guzun.
Expertul subliniază că România are toate ingredientele necesare pentru digitalizare: specialişti IT talentaţi, companii puternice şi infrastructura necesară. Lipsa unei strategii coerente şi a colaborării dintre sectorul public şi cel privat sunt principalele obstacole.
„Ce nu are România şi noi cumva vrem să fim aceste facilitator, să punem împreună toate ingredientele, să explicăm acele principii. Noi vrem să punem împreună la capul mesei nişte principii care sunt inevitabile. Digitalizare este inevitabilă, trebuie să vă gândiţi foarte bine la acest lucru şi de digitalizare beneficiază fiecare dintre noi - din toate punctele, economic, social, ca cetăţean şi aşa mai departe. Deci nu depinde. România nu trebuie să ajungă Estonia, pentru că viteza pe care o poate atinge România în această cursă de digitalizare poate fi mult mai rapidă decât cea a Estoniei.”
Ce a mai spus Victor Guzun la eventiment
Aici am capturi de ecran de pe platformele pe care le folosesc sau le-am folosit zilnic. Haideţi să vă povestesc ce înseamnă viaţa într-o societate digitală 100%. Când spun 100%, mă refer cu adevărat la 100%.
În Estonia, toate serviciile publice sunt digitalizate. Ultimele trei au fost digitalizate în ultimii trei ani. Până la pandemie, nu puteai vinde sau cumpăra un imobil fără să mergi la un birou. Al doilea serviciu era căsătoria, deoarece implica un angajament major. Iar al treilea – divorţul.
Acum două luni, ultimul serviciu public care a fost digitalizat complet a fost divorţul. Dacă vorbim despre numărul total de servicii publice, pentru a înţelege amploarea digitalizării, în Republica Moldova există 716 servicii publice.
Ce se întâmplă în Estonia atunci când se naşte un copil? Ştiu foarte bine acest lucru, pentru că am asistat la naşterea băiatului meu şi am văzut exact ce s-a întâmplat. Moaşa sau medicul merge imediat la un calculator şi introduce câteva date elementare. Şi atunci se întâmplă magia: medicul introduce datele copilului, inclusiv sexul, iar sistemul generează automat un cod numeric personal. Astfel, copilul care tocmai s-a născut primeşte deja două e-mailuri guvernamentale automate, primul conţinând codul numeric personal.
Părinţii beneficiază de anumite ajutoare de la primărie sau de la stat, iar aceste plăţi sunt procesate automat. De asemenea, înscrierea la grădiniţă este simplificată: în Estonia există principiul conform căruia părinţii pot alege dintre trei grădiniţe apropiate de locuinţă. Însă, pentru că sistemul cunoaşte deja adresa părinţilor, datele copilului sunt trimise automat către grădiniţa potrivită. Astfel, multe procese administrative sunt proactive. După naşterea unui copil, există 32 de procese conexe care sunt realizate automat.
Mai departe, copilul merge la grădiniţă, iar părinţii pot accesa o platformă digitală utilizată de toate grădiniţele din Estonia. Pe această platformă, pot verifica dacă este prezent la grădiniţă, ce mănâncă, dacă are probleme de sănătate şi pot comunica direct cu profesorii, educatorii sau psihologul.
Toate şcolile din Estonia folosesc o platformă electronică. La început existau vreo 10 platforme, dar acum au rămas doar două, iar fiecare şcoală poate alege dintre acestea. Atenţie, ambele sunt private. Statul ar fi putut crea soluţii proprii, dar cele private s-au dovedit mai eficiente.
Copilul meu, care este în clasa I, merge singur la şcoală, iar eu pot vedea pe platforma de transport unde se află autobuzul, care este staţia şi când trebuie să coboare – totul în timp real.
Dacă veniţi în Estonia, veţi vedea roboţi care livrează pizza. Acest sistem a fost lansat acum nouă ani. La început, oamenii se opreau să facă poze cu roboţii, dar acum ne-am obişnuit cu ei – îi vedem la semafor, aşteaptă culoarea verde şi traversează. Copilul meu s-a născut în această realitate, aşa că pentru el este ceva normal.
Avem şi autobuze autonome. Compania Auvetech, care le-a dezvoltat, este condusă de un fost prim-ministru al Estoniei. Este absolut normal să vedem astfel de autobuze circulând prin zone populate, prin parcuri sau între muzee.
În ceea ce priveşte inovaţia, România are două startup-uri care au devenit unicorni (au depăşit valoarea de 1 miliard de dolari), având o populaţie de 25 de milioane de locuitori. În comparaţie, Estonia are 10 unicorni la doar 1,3 milioane de locuitori.
Cu şapte ani în urmă, mă aflam în Republica Moldova, în via unui prieten, şi am votat de pe telefon pentru alegerile locale din Estonia. Peste 50% din voturile din Estonia sunt exprimate online.
Avem chiar şi o aplicaţie specială pentru Crăciun. În loc să cumpărăm un pom de Crăciun, mergem în pădure şi, folosind datele furnizate de instituţiile guvernamentale, vedem exact unde putem tăia legal un brad. Tăiem copacul indicat de aplicaţie şi îl aducem acasă. E o poveste de Crăciun, dacă doriţi.
