♦ „Anul trecut a fost un record pentru ecosistemul de VC-uri, a crescut şi dimensiunea tranzacţiilor, ceea ce înseamnă că ecosistemul se maturizează“ ♦ „Am văzut o diversitate mai mare de runde - investiţii de serie A mai mari, am văzut o rundă din seria B mai mare. Deci, per total, am avut un ecosistem de VC-uri destul de vibrant în România“ ♦ „Mi-aş dori să văd o schimbare de mentalitate, pentru că sunt antreprenori talentaţi, dar cu aşteptări scăzute, iar noi, VC-urile, putem să-i conducem către pieţele globale“ ♦ „Democratizarea accesului la capital de risc ajută la dezvoltare şi progresul ecosistemului de start-up-uri.”
Ecosistemul fondurilor de capital de risc (venture capital - VC) a traversat fără provocări majore pandemia de COVID-19, astfel că valoarea totală investită în start-up-urile de tehnologie din România în 2021 a depăşit 100 de milioane de euro, înregistrând o creştere de circa trei ori faţă de anul precedent, potrivit speakerilor prezenţi în cadrul primului panel din cadrul evenimentului Demo Day organizat de acceleratorul pentru afaceri din tehnologie InnovX BCR împreună cu ZF.
„Redresarea a fost destul de rapidă în 2021. În România am văzut un volum de tranzacţii de peste 100 mil. euro. De asemenea, la nivel European au fost tranzacţii de 100 mld. euro. Şi dimensiunea medie a tranzacţiilor a crescut în ecosistemul de VC-uri. Am văzut o diversitate mai mare de runde, investiţii de serie A mai mari, am văzut o rundă din seria B mai mare. Deci, per total, aş spune că am avut un ecosistem de VC-uri destul de vibrant în România şi cred că a fost similar în Ungaria şi în Polonia”, a spus Ana Bobîrcă, chief ivestment officer (CIO) şi partner în cadrul Central European Financial Services. Şi Valeri Petrov, partner al Eleven Ventures, este de părere că ecosistemul de VC-uri la nivelul Europei Centrale şi de Est a înregistrat o creştere în 2021, ceea ce s-a observat şi în creşterea dimensiunilor tranzacţiilor.
„Anul trecut ecosistemul de VC-uri a înregistrat o creştere record şi a crescut şi dimensiunea tranzacţiilor. Sunt de acord că se maturizează din ce în ce mai mult acest ecosistem şi putem observa o mulţime de fonduri VC pe piaţă în prezent. Şi, de asemenea, dimensiunea rundei creşte, spre exemplu, doar companiile din portofoliul nostru au reuşit să strângă aproape 250 de milioane euro anul trecut”, a menţionat Valeri Petrov.
Însă, cu toate că ecosistemul românesc de VC-uri a înregistrat creşteri semnificative finanţarea oferită de fondurile de capital de risc VC pe cap de locuitor în România se situează undeva la 100 de euro, în timp ce media UE este în jurul valorii de 1.000 euro, a adăugat Alin Stanciu, partner al Catalyst România, prezent în cadrul evenimentului Demo Day InnovX BCR.
„Deci suntem încă subfinanţaţi, practic, industria nu are suficient capital pe care să îl furnizeze start-up-urilor româneşti”, a spus Alin Stanciu. El consideră că pentru ca ecosistemul de VC-uri şi cel antreprenorial din România să se dezvolte în continuare, fondatorii start-up-urilor româneşti trebuie să gândească la scară mare şi să dezvolte planuri de business care să vizeze extinderea globală.
„Mi-aş dori să văd fondatorii din România că vor să se dezvolte la nivel global, deoarece aceasta este o problemă pe care am avut-o cu multe startup-uri în trecut, mai ales acum 10 ani, de exemplu, când antreprenorii urmăreau doar să de dezvolte local sau regional. Aşadar, vedem oameni extrem de talentaţi, dar cu aşteptări foarte, foarte scăzute şi suntem aici să-i ajutăm şi să-i conducem către pieţele globale. Aşadar, mi-aş dori să văd o schimbare de mentalitate în rândul antreprenorilor.”
De asemenea, ecosistemul de venture capital s-a dezvoltat anul trecut şi la nivelul Europei Centrale şi de Est, astfel că, spre exemplu, în Polonia ecosistemul a crescut pe parcursul lui 2021 de 23 de ori, comparativ cu anul 2018, a spus Bartosz Lipnicki, partner la Alfabeat, fond VC ce a investit de curând în start-up-ul românesc Druid.
„Sunt optimist în ceea ce priveşte colaborarea între Polonia şi România. Cred că dezvoltarea şi construirea unui ecosistem de venture capital puternic necesită sprijinul fiecărui fondator şi antreprenor. Deci, este important ca fondatorii de succes să îi susţină pe ceilalţi. Talente sunt, iar experienţa fondatorilor şi investitorilor va contribui la dezvoltare”, a spus Bartosz Lipnicki.
Şi Valeri Petrov susţine că dacă jucătorii din regiunea Europei Centrale şi de Est „îşi unesc forţele” ecosistemul de VC-uri şi cel al start-up-urilor ar putea cunoaşte o evoluţie mult mai rapidă şi ar putea pune piaţă mai mulţi <unicorni>.
„Credem că toţi jucătorii din regiune, toate părţile interesate ar trebui să-şi combine eforturile şi să încerce să dezvolte şi ecosistemul de start-up-uri şi cel de finanţare. Doar 2% din totalul finanţărilor făcute de VC-uri au mers în regiunea CEE anul trecut. Deci, în ceea ce priveşte dimensiunea ecosistemului regional, este încă foarte mic. Pe de altă parte, este dinamic şi în creştere rapidă. Şi vestea bună este că vedem deja că unele dintre cele mai mari VC-uri din lume, care provin din cele mai dezvoltate ecosisteme, urmăresc îndeaproape regiunea şi caută în mod activ proiecte şi investesc.”
Ana Bobîrcă a adăugat că în ultimii ani fondurile de venture capital au început să se grupeze în anumite oraşe mai dezvoltate, precum este Bucureştiul, ceea ce poate transforma oraşele în cauză în „hotspot-uri” pentru vecinii lor, având în vedere că şi start-up-urile au început să se dezvolte în oraşele în care se află VC-urile.
„Ceea ce am observat este că aceste fonduri de VC tind să se grupeze, mai ales în oraşele mari. Şi cred că Bucureştiul, spre exemplu, poate fi considerat un astfel de <hotspot>. Probabil că am avea nevoie de mai multe astfel de hotspot-uri în România, apoi am avea nevoie şi de celelalte ingrediente pentru a ajuta ecosistemul să se dezvolte, să se consolideze şi să crească”, a spus Ana Bobîrcă.
Cine sunt câştigătorii grupei Scaleups a acceleratorului InnovX BCR, ediţia 2021-2022
Start-up-ul Fagura din Republica Moldova, care a creat o platformă prin care oferă împrumuturi dar şi posibilitatea de a investi în aceste credite (P2P lending), a câştigat grupa Scaleups a acceleratorului InnovX BCR, ediţia 2021-2022. Start-up-ul a primit şi premiul “ZF IT Generation Star” - oferit de Ziarul Financiar, care îi va asigura companiei o prezenţă extinsă în cadrul emisiunii ZF dedicate ecosistemului de start-up-uri. De asemenea, Fagura a câştigat şi un premiu din partea Mindspace, partener al InnovX-BCR. Locul doi în cadrul grupei a fost câştigat de STEMI din Slovacia - companie care creează instrumente pentru paramedici şi medici profesionişti care gestionează pacienţii în cele mai sensibile cazuri de atac de cord, accident vascular cerebral şi traumatisme, iar locul trei de OLSTRAL - producător de piese pentru aviaţie, apărare şi spaţiu, locul patru de ICS International Cooling Systems – specializată în proiectarea şi execuţia de instalaţii de răcire, filtrare şi tratare a apei iar locul 5 de Headlight Solutions - dezvoltator de soluţii software şi hardware care furnizează produse şi soluţii tehnologice B2B, care oferă computere ecranate, computere All-in-One, terminale self-service, sisteme de conferinţă sau software elaborat.
Ana Bobîrcă, CIO/partner al Central European Financial Services: Un obiectiv ar fi ca Bucureştiul să devină un «hotspot» de VC-uri pentru ecosistemul antreprenorial, şi poate fi urmat şi de alte oraşe.
Bartosz Lipnicki, partner al Alfabeat: Fiecare antreprenor şi fondator trebuie să contribuie la dezvoltarea ecosistemului de start-up-uri. Talente sunt, iar experienţa asigură dezvoltarea.
Valeri Petrov, partner al Eleven Ventures: Este mult talent, sunt o mulţime de proiecte interesante, o mulţime de antreprenori şi fondatori de succes şi vrem să vedem mai mulţi «unicorni».
Alin Stanciu, partner al Catalyst România: România se situează undeva la 100 de euro în ceea ce priveşte finanţarea VC pe cap de locuitor, în timp ce media UE este la 1.000 euro.
Sergiu Manea, CEO al BCR: Fondurile europene aduc oportunităţi extraordinare pentru ecosistemul tech; nu le evitaţi, trataţi fondurile UE ca pe orice alt investitor
Antreprenorii ar trebui să se raporteze la fondurile europene care sunt disponibile în perioada următoare, din bugetul UE 2021-2027, la fel cum se raportează la orice alt investitor şi ar trebui să-şi pregătească şi în acest caz „pitch”-ul potrivit şi să acceseze aceste fonduri pentru a derula proiecte, pentru a se dezvolta. „Există oportunităţi extraordinare în următorii ani. De aceea, vă sfătuiesc să vă raportaţi la fondurile UE în acelaşi mod în care o faceţi cu orice alt investitor. Împărtăşiţi-vă inovaţiile, prezentaţi-vă ideea de afaceri şi atrageţi capital pentru creşterea şi dezvoltarea afacerii”, a spus Sergiu Manea, CEO al BCR, în cadrul unei intervenţii din cadrul evenimentului Demo Day, organizat de acceleratorul Innovx-BCR împreună cu ZF. Şeful BCR a vorbit pe larg despre oportunităţile „extraordinare” pe care le reprezintă fondurile europene disponibile României în perioada următoare, inclusiv pentru sectorul public.
“Să aruncăm o privire mai atentă asupra oportunităţilor disponibile pentru ecosistemul tech în următorii ani: per total, PNRR furnizează aproape 2,6 miliarde EUR în România pentru finanţarea companiilor private şi a cercetării, inclusiv fonduri nerambursabile pentru digitalizare. În cadrul PNRR, vorbim de o alocare totală de 500 milioane EUR pentru digitalizarea IMM-urilor. Toate aceste fonduri vor fi alocate investiţiilor în comerţul electronic, centre de inovare digitală, laboratoare de incubaţie şi accelerare, programe de formare dedicate dezvoltării competenţelor digitale. De asemenea, vor fi disponibile fonduri pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate, pentru AI, blockchain, IoT, data şi cloud computing, pentru High Performance Computing şi Quantum Computing. Perioada de programare 2021-2027, cu toate cele 8 Programe Operaţionale Regionale, va oferi finanţare atât pentru dezvoltarea şi creşterea capacităţilor de cercetare şi inovare, cât şi pentru adoptarea de tehnologii avansate. În ambele domenii, companiile de tehnologie vor putea depune proiecte cu o alocare totală estimată de peste 2 miliarde EUR. În plus, sub umbrela Orizont Europa, avem Consiliul European pentru Inovare care deschide oportunităţi de finanţare în valoare de peste 1,7 miliarde euro în 2022, pentru companiile care aduc inovaţii radicale la scară şi pentru cele care creează noi pieţe, de la Quantum Computing până la bateriile de generaţie următoare, aşa că este timpul ca mai multe companii româneşti să primească finanţare”, a spus Manea.
“Trebuie să demistificăm poveştile privind accesibilitatea fondurilor UE, să creştem gradul de conştientizare asupra oportunităţilor UE şi a proiectelor cheie de investiţii, asupra proceselor şi asupra rolului jucat de entităţile intermediare. Unele dintre noile oportunităţi de finanţare au o complexitate mult mai mare şi este imperativ ca toate părţile interesate, indiferent dacă sunt din sectorul public sau private, să ofere îndrumări şi sprijin pentru a asigura un procent de absorbţie mai bun. Şi vă voi da exemplul nostru, la BCR, deoarece ne uităm la întregul set de informaţii pentru a pregăti structura de finanţare potrivită şi pentru a le oferi clienţilor noştri îndrumarea de care au nevoie. Experienţa noastră generală în finanţare şi despre fondurile UE ne ajută să ghidăm antreprenorii pe parcursul întregului proces de absorbţie”, a punctat Manea.
Ministerul Digitalizării susţine că va accelera digitalizarea. Bogdan Dumea, secretar de stat: Interoperabilitatea sistemelor de IT va elimina orele pierdute inutil de oameni la ghişee
Interoperabilitatea sistemelor de IT ale statului este una dintre principalele priorităţi ale Guvernului României - prin intermediul Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR) - pentru că atingerea acestui obiectiv va elimina orele petrecute inutil de cetăţeni la ghişee. „ADR are o serie de priorităţi face paşi concreţi în fiecare zi pentru a le îndeplini, este vorba de transformarea digitală a sectorului public, implementarea interoperabilităţii la nivel guvernamental şi livrarea identităţii electronice unice pentru cetăţenii României”, a spus Bogdan Dumea, secretar de stat la Ministerul cercetării, inovării şi digitalizării, în cadrul evenimentului Demo Day organizat de acceleratorul pentru afaceri din tehnologie InnovX BCR împreună cu ZF. „Interoperabilitatea elimină orele inutile petrecute de către cetăţeni la ghişeele diferitelor instituţii”, a adăugat Dumea.
