Business Hi-Tech

VIDEO. Microsoft Envision Forum 2021. David Carmona, general manager, artificial intelligence & innovation, Microsoft: Într-o ţară precum România, industria software reprezintă o oportunitate imensă pentru ţară. Ce spun liderii din business - care sunt cele trei cuvinte care caracterizează cel mai bine 2020. Ce promisiuni face noul ministru Ciprian Teleman.

Autor: Alexandra Cepăreanu, Adrian Seceleanu

26.03.2021, 00:08 528

România are o şansă uriaşă de a-şi dezvolta economia dacă-şi va pune în valoare specialiştii în IT şi va merge pe calea digitalizării în admi­nistraţie şi în toate sectoarele de business, au declarat participanţii la cea de-a doua zi a evenimentului Microsoft Envision Forum, ajuns la cea de-a opta ediţie.

„Trebuie să subliniem importanţa acestui moment pentru companiile din întreaga lume, dar în principal pentru cele din România. Experimentăm cea mai pro­vocatoare criză de sănătate şi eco­nomică din ultimul secol. Efortul necesar pentru a aborda aceste provocări a fost masiv în fiecare industrie, în 2020. A trebuit să îm­bră­ţişăm schimbările planificate pentru anii următori, în câteva luni, dacă nu săptămâni, iar acest trend va continua“, a declarat David Carmona, general manager, artificial intelligence & innovation, Microsoft.

„România urmează să accelereze şi mai mult acest proces de transformare digitală. Un raport publicat de McKinsey arată cum adoptarea digitală a cunoscut o creştere de 25 de puncte în România după pandemia de COVID-19, a doua ca mărime din Europa. În urma acestui impuls spre digitalizare în zona de business, aproape 60% dintre clienţi au crescut efectiv investiţiile în timpul pandemiei şi nu ne aşteptăm ca acest lucru să se schimbe. De fapt, legătura dintre inovaţie şi leadership în crizele economice anterioare este foarte clară. Privind, de exemplu, criza financiară din 2008, companiile care şi-au sporit investiţiile şi au pus accentul pe inovaţie au putut profita de acest avantaj în ultimii ani. Deci primul care se transformă câştigă cursa. Ultimele două decenii au fost definite de transformarea software-ului. Fiecare companie a devenit o companie de software, dar software-ul este acum rede­finit de fiecare companie care va deveni în curând un jucător important. Într-o ţară precum România, industria software repre­zintă o oportunitate imensă pentru ţară. Iar obiectivul nostru în Microsoft este să vă ajutăm în această transformare“, mai spus executivul de la Microsoft.

Tehnologia poate ajuta companiile din toate industriile, a punctat Carmona. „Credem că următoarea inovaţie ar trebui să provină de la fiecare industrie, nu doar de la furnizorii de tehnologie. Aşadar, ino­vaţia noastră se concentrează pe împuter­nicirea fiecărui actor. Această inovaţie vine cu riscuri şi provocări. Aşadar, ne con­centrăm şi pe principii, practici şi instru­mente responsabile, astfel încât să puteţi inova cu încredere. Trebuie să utilizăm datele din jurul nostru şi să le extragem pe cele care ne interesează, de exemplu, pentru a face predicţii sau pentru a optimiza rezultatele sau pentru a ne adapta rapid la schimbările externe. Încă îmi amintesc cum acum trei sau patru ani, întrebarea principală pe care o primeam de la clienţi era «cum putem începe dezoltarea unui produs?». În ultima vreme, întrebarea pe care o primim tot timpul este ceva de genul: OK, am terminat cu proiectul pilot. Cum fac un produs la scară largă? Atât de multe companii au fost blocate în acest purgatoriu pilot şi vor să treacă la producţie la scară largă, să facă totul acum, pentru că au înţeles că nu mai au timp de gândire, că totul se mişcă repede. Şi criza economică şi de sănătate globală a accelerat acest lucru şi mai mult. Acest sentiment de urgenţă a crescut dramatic. Companiile doresc să conecteze AI la afacerea lor, astfel încât să poată răspunde şi să se recupereze după întreruperea existentă. Câteva aspecte pe care trebuie să le aibă în vedere companiile sunt economii de costuri, noi fluxuri de venituri, satisfacţia clienţilor, producti­vitatea angajaţilor până la producţie. Am trecut odată prin această transformare, când am adoptat partea de software. Apoi, trecem prin proiectare, dezvoltare şi implementare şi ne asigurăm că impactul afacerii este continuu, astfel încât să putem livra cu agilitate, să avem o relaţie bună cu clientul, rămânând în acelaşi timp conectat la business. Când extinzi această abordare în întreaga companie, poţi transforma cu adevărat afacerea. Un alt aspect este să foloseşti noile tehnologii pentru a dezvolta o relaţie mai bună atât cu clientul, cât şi cu toţi angajaţii din companie. Spre exemplu, parteneriatul dintre Microsoft şi Novartis. În acest caz, în zona farmaceutică, Novartis foloseşte AI pentru a-şi comunica cunoş­tin­ţele în întreaga companie. Peste 50.000 de angajaţi sunt implicaţi în această iniţiativă, de la cercetare, la producţie şi distribuţie. Cercetătorii de la Novartis, de exemplu, folosesc AI pentru a-şi spori expertiza şi cu­noş­tinţele în domeniu“, a declarat repre­zen­­tantul Microsoft în cadrul evenimentului.

 

Ce spun liderii Microsoft, Orange, EY şi BT despre termenii care au marcat anul 2020

Adaptarea la noile condiţii de pe piaţă este termenul care defineşte cel mai bine anul 2020, au conchid lideri din unele dintre cele mai mari companii locale în cadrul unei dezbateri organizate în cadrul Microsoft Envision Forum, care a fost moderată de  Alina Georgescu - CEE Sales Director & SEE Regional Director în cadrul companiei de analiză IDC.

Invitaţii au fost întrebaţi de moderator care sunt cele trei cuvinte care ar caracteriza anul 2020, iar singurul termen comun pentru toţi cei patru speakeri a fost adaptarea.

„2020 va rămâne în istorie pentru rapiditatea cu care ne-a modificat comportamentul. Îmi vine în cap doar citatul lui Marin Preda din Moromeţii - timpul nu mai avea răbdare cu noi. De ce spun asta? Pentru că am fost în nişte situaţii în care pur şi simplu am îngheţat, ne-am blocat însă în acelaşi timp a fost un an în care totul s-a accelerat, s-a întâmplat cu viteză maximă mai mult decât oricând. Accelerarea - mai ales în mediul de afaceri, în zona de educaţie, în modul în care comunicăm, socializăm, deci unul dintre cele trei cuvinte pe care le-aş pune pe lista mea este accelerarea. Însă totodată acest an ne-a dus în zona de adaptare mai mult decât oricând, adaptare cu emoţiile - de la nerăbdare am trecut la fericire pentru că ne-au venit idei, pentru că am căpătat competenţe noi, am trecut de la anxietate la încredere şi practic toate aceste tranziţii înseamnă o adaptare. Un al treilea cuvânt este foarte mult despre noi, despre noi ca şi comunitate, pentru că în acest an am fost în faţa unor lucruri pe care nu le-am mai întâlnit până acum şi ne-au făcut să ne apropiem mai mult de prieteni de familie, să ne pese poate mai mult de oamenii de pe stradă, poate de partenerii de business şi oamenii necunoscuţi, deci aş spune că cele trei cuvinte sunt adaptabilitate, comunitate şi accelerare“, a declarat Alina Irma Orban, ad-interim general manager, Microsoft România.

„Cele 3 cuvinte pentru mine ar fi: conectivitate - în ultimul an am văzut cât de important este să fim conectaţi online pentru a putea comunica în viaţa de zi cu zi dar şi în business; al doilea cuvânt este responsabilitate - fiecare dintre noi şi fiecare companie a contribuit cu expertiza sa pentru a ajuta şi a veni cu soluţii pentru ieşirea din criză; al treilea cuvânt cred că este adaptabilitate - perioadele de criză cer mereu mai multă adaptare faţă de alte perioade dificile acum totul a trebuit să fie făcut într-un ritm şi timp mult mai scurt, pentru că suntem, nu-i aşa, în secolul vitezei“, a punctat Liudmila Climoc, CEO al Orange România.

„A fost un an atât de atipic încât cred că este greu să-l sintetizăm în doar 3 cuvinte. Cuvintele cheie pentru noi au fost: adaptare, solidaritate şi mobilitate“, a răspuns Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania.

„Dacă ar fi să rezum munca din 2020 în 3 cuvinte aş alege în primul rând adaptabilitate - deoarece cu toţii am fost nevoiţi să ne regândim într-o măsură mai mică sau mai mare modul în care executăm activităţile specifice domeniului nostru de activitate şi cred că aceasta ţine mai mult de forţele externe care au acţionat ca un catalizator al schimbării şi ne-a mutat viaţa profesională în spaţiul virtual iar digitalizarea este un element critic; un al doilea cuvânt la care m-aş gândi este strâns legat de ceea ce am trăit alături de echipă în anul 2020 - redefinire. Redefinirea o văd în schimb condusă de forţele interne, de motivaţie de echilibru, de rezilienţă de care vorbim în ultimul timp din ce în ce mai mult şi am observat că în absenţa controlului asupra factorilor externi multe persoane s-au întors către interior, către sine, să facă modificări - fie de angajator, fie de carieră, sau majoritatea - de upskill cu competenţe digitale, cu cursuri online. Nu în ultimul rând aş spune conectare, poate prea mult - deoarece aşa cum ştim odată cu dispariţia graniţelor fizice între timpul de lucru şi cel personal a generat aceste efect de conectare continuă iar rolul angajatorului cu siguranţă a crescut în ultimul an în ceea ce priveşte asigurarea unui mediu de lucru sănătos, cu atenţie nu numai la bunăstarea fizică dar mai ales în ultima perioadă la cea fizică.  Deci sumarizând aş spune adaptabilitate, redefinire şi conectare“, a spus şi Aurelia Costache, EMEA Intelligent Automation Leader, Ernst & Young.

 

Noul ministru al digitalizării vine cu promisiuni noi, la fel ca predecesorii săi: de la legea 5G până la cărţile de identitate electronice

Ciprian Teleman, noul ministru al digitalizării, a făcut în cadrul evenimentului mai multe promisiuni legate de subiecte abordate şi în trecut de predecesorii săi, printre care legea 5G sau cărţile de identitate electronice.

„În ceea ce priveşte partea 5G, pot să spun că legea 5G a plecat pe circuitul de avizare şi ne aşteptăm ca în scurt timp să fie aprobată, ca urmare, asta va descătuşa să spunem, restul proceselor care decurg din această lege, şi anume investiţiile şi implementarea unor tehnologii 5G pe care toată lumea le aşteptă. Vedem deja la ţările care au parcur aceşti paşi că semnele încep să apară.

Tot din punct de vedere legislativ, mai există o lege, Codul Comunicaţiilor, care în scurt timp va fi adoptată şi atunci operatorii privaţi vor avea ce au nevoie pentru a-şi dezvolta planurile de afaceri.

Anul acesta pregătim şi legislaţia care va face posibilă utilizarea semnăturii digitale pe scară largă. În prezent pregătim şi legislaţia corespunzătoare, care e un regulament european privind identificarea de la distanţă, ceea ce va elimina un drum până la un furnizor de certificare pentru a obţine acest certificat digital. (…) În august aşteptăm şi noile cărţi de identitate“, conform demnitarului.

Chiar dacă a vorbit din poziţia de membru în administraţie, care are încă uriaşe probleme şi întârzieri în adoptarea tehnologiei, ministrul Teleman nu a ezitat să ofere sfaturi şi consultanţă legate de aceste procese. “Digitalizarea înseamnă să transpunem în format digital informaţiile. Transformarea digitală nu este despre tehnologie ci despre schimbarea modului în care companiile gândesc relaţia lor cu piaţa, cu clienţii, adică schimbări de gândire.

Aici putem determina 5 arii care privesc această transformare digitală: clientul – astăzi vorbim despre o reţea dinamică, nu mai este un beneficiar. Aşadar, când o companie comunică cu un aşa zis client, va trebui să îşi imagineze că tehnologia a facilitat crearea unei reţele, acel client va comunica rapid în reţeaua lui, va crea un efect, o emoţie, iar acest tip de comunicare, ca influenţă poate fi mai mare decât ce a reclamelor pe care companiile le plătesc. Felul în care companiile îşi văd clienţii şi comunică cu ei poate fi unul din factorii care determină succesul sau eşecul unei companii.

Doi – în modelele clasice vedem că a privi competiţia însemna să îi cunoşti pe cei de nivelul tău şi să te inspiri şi să te diferenţiezi. Acum, competiţia poate veni de acolo de unde nu te aştepţi. Companiile trebuie să caute acele soluţii digitale care le pot ajuta să rămână competitive.

3- Apoi vorbim despre date care sunt sângele digitalizării, ele transportă informaţii dintr-o parte în alta. În economia tradiţională, datele se obţineau greu, erau scumpe, era scump de stocat date, companiile investeau în infrastructură pentru a le putea stoca şi apoi utiliza. Acum datele se generează în cantităţi fără precedent, iar stocarea lor a devenit din ce în ce mai facilă prin intermediul companiilor care oferă servicii de cloud. Observăm că de la an la an preţurile pentru stocarea în cloud şi multe alte facilităţi devin foarte accesibile.

Companiile trebuie să înveţe ce să extragă din aceste date pentru a genera modele de business care să fie competitive.

4 - felul în care privim inovaţia. Înainte inovaţia era costisitoare, însemna investiţii în laboratoare de cercetare şi dezvoltare, testarea unor idei noi era scumpă, dar în prezent cei care ne testează ideile sunt chiar clienţii noştri, trebuie doar să vedem care sunt aşteptările şi sugestiile.

Tehnologia facilitează testarea continuă şi experimentul continuu. Învăţarea continuă este una dintre provocările pe care companiile ar trebui să le dea curs.

5 - conceptul de valoare. Valoarea percepută de clienţi asupra produselor şi serviciilor se schimbă rapid. Companiile trebuie să fie atente la ce oferă şi pun pe piaţă. Ceea ce poate fi făcut mai uşor cu ajutorul tehnologiei.“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO