Aproximativ 20% din fermierii mari, medii sau mici din România ar putea utiliza noile tehnologii şi soluţii digitale în activitatea agricolă de zi cu zi, în următorii doi - trei ani, a spus Liviu Dobre, general manager al Agricover Holding, liderul pieţei de agribusiness din România, în cadrul emisiunii speciale ZF Business Hi-Tech, realizată cu ocazia evenimentului Microsoft Envision Romania.
„Cred că, în următorii doi sau trei ani, între 15% şi 20% din fermieri din România o să înceapă să folosească agricultura digitală. Sectorul agricol digitalizat va evolua în bine. Vedem totodată, în industria de tehnologie, foarte multe iniţiative, foarte mulţi jucători noi care se folosesc de know-how-ul pe care îl au pentru a dezvolta soluţii care să vină în întâmpinarea nevoilor fermierilor. Şi odată ce nevoile fermierului îşi găsesc o adresare în nişte soluţii concrete, noi credem că lucrurile vor accelera rapid”, a spus Liviu Dobre.
El a adăugat că, în urmă cu trei – patru ani, primele ferme din România care au adoptat noile tehnologii în activitatea lor au fost cele de dimensiuni mari, însă, în prezent a crescut cererea şi din partea jucătorilor mai mici. Dar dacă fermierii mari au nevoie de instrumente digitale şi soluţii IT complexe, fermele de dimensiuni mici şi medii se uită după tool-uri care să le permită, în primul rând, monitorizarea culturii de la distanţă.
„Sunt ferme în România care folosesc tehnologii de ultimă generaţie - drone, utilaje care fac tratamente automat, care generează hărţi de tratament variabil. Şi în segmentul fermelor medii şi mici simţim o cerere din partea fermierilor în ceea ce priveşte digitalizarea. E adevărat că nevoile sunt un pic diferite. Fermierii mici nu au nevoie de tool-uri de tehnologie foarte sofisticate şi sunt mai degrabă îndreptaţi către instrumente care să le permită monitorizarea de la distanţă prin satelit sau cu senzori.”
De asemenea, Liviu Dobre este de părere că fermierii trebuie să îşi facă toate calculele înainte de a investi în digitalizare, astfel încât valoarea adăugată pe care o aduc noile tehnologii să acopere investiţiile realizate.
„Cred că o agricultură complet digitală nu întotdeauna face sens. Trebuie să găsim şi un balans economic între investiţiile pe care trebuie să le facă un fermier în agricultura digitală şi valoarea adăugată pe care o obţine din digitalizare”, a spus Liviu Dobre.
El a menţionat că una dintre provocările cu care se confruntă fermierii în prezent este lipsa de forţă de muncă, factor ce „contribuie” la încetinirea digitalizării sectorului.
„Fermierii au nevoie de personal specializat pentru a îmbrăţişa acest avans tehnologic. Fermierii au nevoie de investiţii. Primele reacţii pe care le avem de la fermieri sunt pozitive. Până la urmă, tehnologia digitală, în afară de faptul că îţi permite ca şi fermier să răspunzi unor nevoi legislative, pe de altă parte şi eficientizează activitatea. Astfel, fermierii percepând avantajele digitalizării arată o deschidere mai mare în ceea ce priveşte adopţia noilor tehnologii.”
Liviu Dobre consideră că pentru a accelera adopţia de tehnologie în sectorul agricol din România este nevoie de dezvoltarea unor sesiuni de formare dedicate fermierilor mici şi mijlocii.
„În zona de fermieri mici trebuie să intervenim şi trebuie să lansăm sesiuni de formare pentru fermieri în care să le explicăm ce este agricultura digitală, care sunt avantajele şi chiar să le pregătim copiii. Pentru că una din cele mai mari probleme pe care o are agricultura europeană este schimbarea generaţiilor. Fermierii de astăzi din Europa, marea majoritate sunt trecuţi de 55 de ani, şi vine momentul în care fermele - care sunt afaceri de familie - vor fi preluate de copii. Astfel, odată ce schimbarea generaţională va interveni, iar deschiderea spre tehnologii a tinerilor fiind mai mare, ne aşteptăm să avem o accelerare semnificativă a digitalizării în zona de agricultură.”
Mai mult detalii despre Microsoft Envision Romania, la acest link.
Ce a mai spus Liviu Dobre în cadrul emisiunii
Vedem o dezvoltare mult mai accentuată a tehnologiilor digitale a agriculturii smart în zona legumicolă, viticultură, pomicultură. Ce este un pic rămas în urmă este zona de tehnologie digitală în cultura mare. În cultura mare am văzut recent iniţiative şi investiţii făcute de fermieri, de exemplu, în zona de irigaţii smart care să optimizeze consumurile de apă şi de energie - pentru că trăim cu toţii într un context în care factorii macroeconomici nu sunt foarte favorabil. Deci, îi vedem pe fermieri accelerând. Şi credem că şi zona de cultură mare va accelera la fel de mult ca şi celelalte arii din domeniul agriculturii.
România face parte din Uniunea Europeană, UE are un pact ecologic prin care într-un mod foarte simplist fermierii din Europa şi automat şi cei din România vor trebui să reducă semnificativ consumurile de pesticide şi de îngrăşăminte. Toate aceste reduceri de consumuri nu pot fi realizate decât cu ajutorul tehnologiilor digitale. Şi, în plus, credem că şi fermierii încep să se convingă de utilitatea tehnologiilor digitale. Nu este un drum simplu.
Primele schimbări în domeniul digitalizării în agricultura românească au avut loc în urmă cu circa trei - patru ani. Primii care au îmbrăţişat tehnologia digitală în agricultură au fost fermierii mari, iar acum simţim din ce în ce mai mult o cerinţă, o nevoie a digitalizării serviciilor în agricultură care vine preponderent din zona fermierilor mari.
Cred că principalele obstacole pe care le vedem astăzi sunt legate de rata de adopţie a tehnologiilor digitale. Tot ceea ce am vorbit până acum, sunt fermieri care au fost deschişi, acei early adopters, care înţeleg lucrurile, dar în mare masă a fermierilor - şi mai ales în zona de fermieri mici - trebuie să intervenim, ca şi actori din industria de agribusiness, şi trebuie să lansăm sesiuni de formare pentru fermieri în care să le explicăm în primul rând ce este agricultura digitală, care sunt avantajele şi de ce nu să le pregătim copiii. Pentru că una din cele mai mari probleme pe care o are agricultura europeană chiar, aş putea spune, este schimbarea generaţiilor. Fermierii de astăzi în Europa marea majoritate sunt sunt trecuţi de 55 de ani, şi vine în momentul în care fermele care sunt afaceri de familie vor fi preluate de copii şi credem că odată ce schimbarea generaţională va interveni, şi deschiderea spre tehnologii a tinerilor fiind mai mare, ne aşteptăm să avem o accelerare semnificativă a digitalizării în zona de agricultură. Deci cred că principala problemă astăzi o constituie rata de adopţie.
