Business Hi-Tech

VIDEO. ZF Digital Summit ’22. România în 2030: în CV nu vom mai scrie despre Word, ci despre programarea low-code; serverele vor comunica direct între ele, roboţii care mutau date din SAP în Excel vor dispărea; în toate produsele digitale va exista o componentă de recunoaştere vocală; metaversul nu va mai fi doar un miraj

ZF Digital Summit 2022. Pitching the future - România @ 2030

♦ 11 antreprenori din spatele unora dintre cele mai spectaculoase proiecte hi-tech locale şi-au împărtăşit la ZF Digital Summit ’22 viziunea despre cum cât de prezentă va fi tehnologia în viaţa noastră în 2030

În România anului 2030 angajatorii nu vor mai întreba candidaţii dacă ştiu să facă un calcul în Excel, ci dacă ştiu să scrie mici aplicaţii de business folosindu-se de platforme care permit acest lucru fără să fi învăţat limbaje complicate  de programare precum C, iar dialogul între cele două părţi ar putea fi în bună parte intermediat de soluţii de recunoaştere vocală care să reducă dependenţa actuală de tastaturi fizice sau virtuale.

Este doar un fragment din viitor, din România anului 2030, aşa cum şi-au imaginat-o, la rugămintea ZF, an­tre­prenorii din spatele a 11 dintre cele mai promi­ţă­toare start-up-uri tech locale. Pornind de la evoluţia spec­ta­culoasă a tehnologiei din ultimul deceniu, dar şi de la acce­lerarea masivă a proceselor de transformare digitală din ultimii doi ani şi jumătate, ZF şi-a propus să facă, alături de invitaţii din cadrul celui mai important eve­niment al său dedicat tehnologiei - summitul ZF Digital, organizat în fie­care toamnă începând cu 2011, o incursiune în viitor, care să inspire comunitatea de business să-şi schiţeze pla­nurile de viitor luând în calcul cum va evolua tehnologia.

Un pariu curajos a fost făcut de Daniel Ilinca, CEO al Softbinator, care a estimat că metaversul – un concept despre care se vorbeşte cu foarte mult entuziasm dar a cărui implementare a dezamăgit până acum - va deveni cu adevărat ceva consumat de utilizatori, chiar şi din mediul de business. „Până în 2030 o să fie ceva comun să facem tranzacţii inclusiv de business în spaţiul virtual şi în metavers.“

„Aşa văd eu viitorul, până în 2030, că metaverse va fi adoptat în masă şi vom face un pas important în acest web 4.0, în care interacţiunea dintre oameni şi dispozitive va fi cu totul diferită faţă de ce cunoaştem acum. Practic, spaţiul virtual şi cel real vor fi unul şi acelaşi“, a spus Ilinca.

„Trăim într-o economie a datelor, iar datele sunt materia primă a organizaţiilor. Dar aplicaţiile vor deveni o comoditate, vor fi făcute, se va renunţa la ele rapid, se vor dezvolta altele, pentru că lumea se schimbă, piaţa se schimbă, organizaţiile se schimbă. Viziunea pentru 2030 este că aşa cum astăzi pe CV-uri oamenii trec că ştiu să utilizeze <Excel-ul>, în 2030 oamenii vor trece în  CV-uri tooluri (instrumente) şi diverse platforme de genul low code – no code. Peste două treimi din toată dezvoltarea software care se va face în organizaţii va fi făcut de astfel de oameni, care utilizează tehnologii low code şi no code“, a spus Bogdan Liţescu, CEO al companiei Plant an App, specializată în low-code, care a dezvoltat o platformă pentru crearea rapidă de aplicaţii software.

De asemenea, Cosmin Cosma, cofondator şi CEO al Finqware, platformă de open banking care digitalizează procesele bancare, consideră că adevarăta automatizare va avea loc atunci când serverele vor interacţiona între ele şi nu vor mai au nevoie de oameni care să introducă date pentru a comunica.

„Canalele de comunicare de tip API sunt, din perspectiva noastră, cum vedem noi viitorul până în 2030, un element important în ceea ce se poate numi o revoluţie a sistemului financiar -bancar. Din moment ce nu mai discutăm de hârtii şi transferăm date între client şi instituţia bancară, nu mai mergem la ghişeu, iar aceste API-uri au rolul de a îmbunătăţi, a eficientiza şi automatiza modul în care consumatorii pot să utilizeze serviciile financiare. Anul 2030 cred că va fi momentul în care nici RPA (Robotic Process Automation - n. red.) nu va mai fi ceva relevant. Şi cred că adevarăta automatizare are loc atunci când serverele vor interacţiona între ele“, a spus Cosmin Cosma.

Citiţi în cele ce urmează principalele predicţii despre România în 2030, sau urmăriţi pe zf.ro un rezumat video al intervenţiilor susţinute de cei 11 antreprenori

 

Daniel Ilinca, CEO, Softbinator

În 2007 - 2008 când eram încă student citeam foarte multe lucruri despre cum o să evolueze tehnologia şi la ce să ne aşteptăm. Între 2012 şi 2020, arătau studiile, trebuia să terminăm cu Web 3.0 şi să intrăm în web 4.0 începând cu 2020 ceea ce nu s-a întâmplat încă pentru că nu vorbeşte nimeni despre web 4.0. Dar ce înseamnă mai exact web 4.0? Web 4.0 este cunoscut şi ca simbiotic web şi se referă la faptul că odată ce vom rezolva problemele de descentralizare, prin soluţii de descentralizare şi iată blockchain este soluţia cea mai la îndemână şi a prins foarte bine în lumea cripto, vom asista la metaverse şi la modul în care putem să interacţionăm în diverse moduri – VR (realitate virtuală - n.red.), AR (realitate augmentată - n. red.), fie pur şi simplu interacţiunea cu diverse soluţii online sau cu diverse soluţii legate de IoT şi 5G.

Web 4.0 este despre modul în care oamenii şi elementele din metaverse vor interacţiona într-un mod cât se poate de descentralizat. Şi o să fie până în 2030, o să fie ceva comun să facem tranzacţii inclusiv de business în spaţiul virtual şi în metaverse.

Aşa văd eu viitorul, până în 2030 - metaverse va fi adoptat în masă şi vom face un pas important în acest web 4.0, în care interacţiunea dintre oameni şi dispozitive va fi cu totul diferită faţă de ce cunoaştem acum. Practic, spaţiul virtual şi cel real vor fi unul şi acelaşi.

 

Vicenţiu Corbu, fondator şi CEO, KIM

Nu am o predicţie pentru 2030, dar ceea ce pot spune este că îmi doresc într-adevăr un anumit parcurs al industriei româneşti şi în special al sectorului de software. Aici pot începe cu două testimoniale pe care mi le-au spus clienţii mei – spre exemplu, un client care îmi este şi prieten spunea că fără scanare nu e digitalizare. Practic, acum datele din teren sunt trimise direct „la procesat“, nu mai sunt introduse de cineva în baza de date. Spre exemplu, în 2030 eu nu văd o fabrică plină de roboţi, ci plină de oameni informaţi, iar noi le aducem informaţia pentru ca ei să poată lua cele mai bune decizii, din timp.

Un alt domn spunea că vrea să renunţe la Excel, iar noi asta încercăm să facem, să ajutăm oamenii să renunţe la Excel. Acum nu că se foloseşte Excelul, se folosesc tone de hârtie. Practic, asta e o altă „luptă“ a noastră, să ajutăm clienţii să îşi reducă cantităţile de deşeuri.

 

Cosmin Cosma, co-founder&CEO Finqware

Canalele de comunicare de tip API sunt din perspectiva noastră, aşa cum vedem viitorul până în 2030, sunt un element important în ceea ce se poate numi o revoluţie a sistemului financiar -bancar. Din moment ce nu mai discutăm de hârtii şi transferăm date între client şi instituţia bancară, nu mai mergem la ghişeu, iar aceste API-uri au rolul de a îmbunătăţi, a eficientiza şi automatiza modul în care consumatorii pot să utilizeze serviciile financiare.

Anul 2030 cred că va fi momentul în care nici RPA nu va mai fi ceva relevant. Cred că adevarăta automatizare are loc atunci când serverele interacţionează între ele, fără să mai fie nevoie de un intermediar – o doamnă, un domn sau chiar un robot care să mute datele de colo-colo.

 

Adrian Ispas, fondator şi CEO, Vatis Tech

Până în 2030 tehnologia de speech recognition şi capabilităţile de recunoaştere vocală vor fi din ce în ce mai prezente în produsele pe care le vom folosi. Vedem asta în prezent, faptul că interacţiunea vocală începe să fie din ce în ce mai prezentă şi practic companiile vor ajunge să adopte şi să integreze rând pe rând acest tip de tehnologie în businessul lor, pentru că vor avea un avantaj competitiv în piaţă şi vor aduce un plus de valoare clienţilor lor, deblocând practic un potenţial destul de mare care se află în aceste date de tip audio, nestructurate. În 2030 va fi ceva natural să foloseşti tehnologia de speech recognition. Pe scurt, în 2030 vom vedea incluziune, acurateţe foarte mare şi prezenţă în toate produsele digitale până la urmă.

Luminiţa Buşuricu, avocat şi CEO, QuiQlegal

În 2030 vrem să avem un robo-avocat pe platformă (care să răspundă la întrebările cele mai frecvente adresate de clienţi) şi un birou virtual care să permită avocatului să presteze servicii juridice doar online.

Începând cu anul 2025 vrem să ne extindem în statele din sud-estul Europei, ulterior în Franţa, pentru că sistemele de drept sunt similare. Asta ar fi viziunea noastră asupra serviciilor juridice din prezent şi cum le putem îmbunătăţi până în 2030, astfel încât să fie mult mai uşor să accesezi servicii juridice.

Bogdan Naforniţă, fondator şi CEO, Profluo

Foarte multă lume va apela la acest tip de soluţie, care să facă contabilitate primară, până în 2030, în primul rând pentru că în prezent există o criză cronică în zona de personal de contabilitate. Există în permanenţă sute de joburi deschise de contabili doar că nu se mai găsesc oameni. Practic, în 2030 cred că toate companiile vor avea partea acesta de contabilitate primară automatizată. Va fi singura modalitate pentru firmele care vor să supravieţuiască. Între timp vom lucra să introducem în platformă şi alte tipuri de documente şi tranzacţii, iar în 2030 Profluo va fi platforma preferată de contabilitate automată primară la nivel european.

 

Bogdan Preduşcă, cofondator şi CEO, Hyperhuman

Acum sunt soluţii pentru probleme de sănătate şi de wellness din expertiza pe care o avem, sunt soluţii pentru toate problemele. Din păcate, există o mare problemă de interconectivitate între ele. Trebuie să vedem cum adaptăm soluţiile la nevoile individuale ale clientului.  Şi dacă plecăm de la premiza asta, industria se duce într-un singur loc - pe narativa consumatorului şi cum să fii parte din viaţa şi din evoluţia de sănătate, fitness şi wellness a fiecăruia.

Sunt câteva exemple de tehnologii care ajută şi au impact – în primul rând partea de DNA testing – care ne ajută să aflăm care sunt premizele noastre din toate punctele de vedere: de sănătate, nutriţie, recuperare. Sunt multe companii care folosesc <<DNA data>> pentru a face recomandări de nutriţie, suplimente, vitamine. În al doilea rând, colectarea datelor biometrice a devenit din ce în ce mai simplă, avem tot felul de dispozitive care colecteză date (precum ceasuri inteligente, telefoane), iar noi trebuie să facem ordine în aceste date şi să le şi înţelegem. Iar al treilea lucru este partea de computer vision – să înţelegem dacă facem lucrurile corect şi dacă suntem suficient de buni sau de motivaţi pentru a ne recupera, spre exemplu. Acestea sunt cele trei tehnologii care ne-au ajutat şi care o să ne ajute să evoluăm.

Practic, consumatorul final va găsi în platformă, pe lângă conţinut şi experienţa de consum, toată partea de recomandare, analiză, interpretare, personalizare şi adaptare. Soluţia o să fie personalizată la nevoile consumatorului final, iar el o să aibă acces fix la informaţiile de care are nevoie.

 

Florin Stoian, fondator, Milluu

Este limpede că nimeni nu se va mai întoarce la foaie şi pix. Toţi tindem să ne eficientizăm timpul să plătim pentru soluţii care ne fac viaţa mai uşoară. Noi încercăm să integrăm foarte multe servicii pentru că procesul de închiriere al unui apartament are o componentă operaţională - în care sunt toate procesele astea offline şi încercăm să le aducem folosind tehnologia într-un mod cât mai digital -, apoi există componenta financiară - pentru că toată lumea are nevoie de predictibilitate -, şi trei partea de consiliere pentru că atât chiriaşul, cât şi proprietarii au diverse nevoi pe care cineva trebuie să le suplinească şi să le rezolve. Iar asta este o altă componentă pe care noi vrem să o dezvoltăm în viitor. Milluu va fi o soluţie care va oferi toate procesele de care un chiariaş sau un proprietar se loveşte.

Acum suntem prezenţi în România şi Polonia şi urmează să ne extindem anul viitor mai mult în cele două ţări, să acoperim cât mai multe oraşe.

 

Adrian Vicol, cofondator, Data Against Data

În 2030, viziunea noastră este că va fi important felul în care companiile tratează datele clienţilor, partenerilor şi angajaţilor lor şi se va dezvolta o matrice care să măsoare exact acest lucru - cât de <<responsive>> este compania, nu doar la cererea clienţilor, cât şi la cererile angajaţilor. Spre exemplu, în Marea Britanie, unde există o legislaţie de protecţie a datelor destul de veche, aproximativ 40% din angajaţii care sunt concediaţi de către companie fac o cerere de acces prin care află informaţiile care au dus la concedierea lor şi folosesc informaţiile pentru a da în judecată angajatorul. Deci, cu siguranţă acest domeniu o să aibă implicaţii juridice şi din păcate pentru unele tipuri de business o să fie pentru modul în care ei operează.

Planurile de creştere sunt cu siguranţă pe radarul nostru. Obiectivul nostru acum este să ne extindem şi în afara României pentru că am găsit mai mulţi investitori în vestul Europei unde problema asta este percepută mai ca fiind mai acută şi cel mai probabil o să continuăm să atragem oameni din toate zonele. În momentul de faţă avem pe cineva în Londra, avem pe cineva în Milano, iar o parte din echipă este în România.

 

Mircea Popa, CEO, Medicai

Pentru 2030 noi ne imaginăm următorul scenariu: scade costul aparatelor de RMN, CT, iar ele vor fi amplasate peste tot. Vrem să facem screening, nu mai vrem să fie plătite sume mari pe tratamente când putem să facem prevenţie. Practic, noi vrem să diagnosticăm mai repede.

Vom scana pacienţii, la nivel regional, vom lua datele şi le vom prelucra – ele vor ajunge la cei mai buni specialişti, indiferent de locaţia acestora. Practic, pacienţii vor avea acces la medici specializaţi pe problema lor, chiar dacă nu pot merge fizic, la ei, dacă sunt la celălalt capăt al pământului.

În prezent, spre exemplu, sunt spitale în România în care dermatologul cu ortopedul dintr-un spital nu colaborează între ei. Şi astfel ne dăm seama că schimbarea trebuie să fie virtuală. Noi vrem să ajutăm ca sistemul de sănătate să ajungă la acest nivel, sperăm până în 2030.

 

Bogdan Liţescu, CEO, Plant an App

Trăim într-o economie a datelor, iar datele sunt materia primă a organizaţiilor. Aplicaţiile vor deveni o comoditate, vor fi făcute, se va renunţa la ele, se vor face altele, pentru că lumea se schimbă, piaţa se schimbă, organizaţiile se schimbă.

Viziunea pentru 2030 este că aşa cum astăzi pe CV-uri oamenii trec Excel, în 2030 oamenii vor trece tooluri, diverse platforme de genul low code – no code. Peste două treimi din toată dezvoltarea software care se va face în organizaţii va fi făcut de astfel de oameni, care utilizează tehnologii low code şi no code.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO