Cererea pentru soluţii software şi servicii IT din partea companiilor private locale şi a instituţiilor de stat a crescut treptat în ultimii 15 ani, soluţiile software vândute intern ajungând să reprezinte în prezent circa 40% din totalul cifrei de afaceri realizate pe piaţa de profil din România, faţă de doar 5% în anul 2000, potrivit reprezentanţilor ANIS (Asociaţia Naţională a Industriei de Software şi Servicii).
„În anul 2000, din totalul cifrei de afaceri, 95% provenea din exporturi, iar acum doar 60-65% din cifra de afaceri a sectorului este reprezentată de export“, a spus Valerica Dragomir, directorul executiv al ANIS.
Piaţa de software şi servicii IT este estimată la 2,42 miliarde de euro pentru 2015, din care 974 milioane de euro reprezintă cererea internă, iar restul export. Aproximativ 32% din cererea internă provine de la administraţia publică.
În ultimii cinci ani, exportul de soluţii software şi servicii IT a crescut cu un miliard euro, iar piaţa internă cu 100 milioane de euro.
„IT-ul este un trend în creştere de multă vreme, iar creşterea estimată pentru acest an este cu 14% mai mare decât în 2014. Pentru următorii trei ani ne aşteptăm la o creştere medie de 11%“, a menţionat ea.
În 2009, din cauza crizei globale, piaţa IT a înregistrat o scădere dat fiind că cifra de afaceri a companiilor din acest sector s-a redus, însă în perioada 2010-2011 a început să se sesizeze o creştere considerabilă a profiturilor. Industria este dominată de export. „Suntem în zona în care creăm valoare adăugată mare pe partea de outsourcing.“ Serviciile au cea mai mare pondere (92%) în „exportul de pe piaţa IT“ din România. Companiile locale sunt implicate în proiecte mari cu multinaţionalele din Europa de Vest, însă acestea au atras în ultima perioadă şi clienţi din SUA, dar şi din Orientul Mijlociu. Deocamdată însă puţine companii de IT din România dezvoltă soluţii software proprii, majoritatea aplicaţiilor realizate fiind din categoria „software la comandă“.
„Este mult de lucru şi puţine companii din România au succes pe piaţa internaţioanală, globală. O serie de companii performante în zona de outsourcing au început însă să se uite şi la zona de produs“.
În prezent, companiile mari au început să se extindă, iar potenţialul de creştere s-ar putea să fie mai mare decât estimările ANIS. „Creşterea pe zona de export ar putea să depăşească 20% din cifra de afaceri, iar un factor important este creşterea valorii proiectelor şi a valorii adăugate.“
4.600 lei, salariul mediu în IT
ANIS mizează pe faptul că România şi-a făcut un brand vizibil bazându-se pe performanţele realizate de cei din zona de IT, iar acest lucru fucţionează la nivel internaţional. Unul dintre factorii de risc pe care îi iau în considerare companiile care se dezvoltă este salariul mai mare decât în alte domenii, care este totuşi mai mic decât în Europa de Vest. Un salariu mediu în IT în România se ridică la 4.600 de lei. „Cu toate acestea, rămânem sub salariile europene“, a punctat Valerica Dragomir.
În ceea ce priveşte numărul de IT-işti din România, Dragomir spune că unele companii ar putea să atragă oameni din alte zone, dar cu pregătire reală, gândire logică şi cu interes şi aplecare pentru domeniu.
„Pot să coboare nivelul necesar pentru practicarea profesiei. Pe baza resurselor umane nu poţi să creşti la infinit, undeva va exista o plafonare.“ Câteva multinaţionale prezente pe piaţa din România au implementat deja proiecte şi programe care susţin această iniţiativă de integrare pe piaţa muncii.
„În ciuda acestui lucru, fiecare companie face pentru sine, au iniţiative individuale.“
Anual, la facultăţile de profil din ţară intră aproximativ 8.000 de studenţi la specializările tehnice precum mathematică sau informaticsă şi doar 6.500-7.000 dintre aceştia ajung la absolvire. „Companiile nu găsesc suficienţi oameni, dacă scot la concurs 10 posturi, reuşesc să recruteze abia 6 persoane.“
Unul dintre planurile ANIS este de a promova atractivitatea profesiei pentru a putea genera specialişti. „Zona de studii superioare este importantă, aceea generează profesionişti, dar trebuie să evităm ca oamenii să fie alocaţi pentru diverse proiecte care nu îi folosesc la adevărata lor capacitate“, a punctat Valerica Dragomir,
„Pentru a se forma profesionişti e nevoie să ia încă din şcoală contact cu dotări, profesori şi curricule adaptate. Ar trebui să extindem utilizarea tehnologiei în cât mai multe sectoare.“
Oamenii de afaceri ar trebui să înţeleagă foarte bine nişa pe care lucrează cu toate aspectele care nu ţin neapărat de tehnologie. „Măsurăm ca să vedem unde se poate duce industria, modelul de outsourcing s-ar putea să nu mai fie bun şi peste 10 ani. Trebuie să fim pregătiţi pentru programele alternative“.
Profesorii sunt condiţionaţi să stea la catedră şi să facă un transfer de la profesor la elev exclusiv, a completat ea. „Este nevoie de mai multă educaţie practică şi deja unele companii au început să desfăşoare proiecte în colaborare cu cadre didactice“.
