• Leu / EUR4.7627
  • Leu / GBP5.5297
  • Leu / USD4.3164
Business Hi-Tech

ZF Digital Summit 2018. Industria IT&C poate ajunge în 5 ani la o pondere de 10% din PIB. Statul nu exclude apariţia unor jucători noi la licitaţia 5G din 2019

ZF Digital Summit 2018. Industria IT&C poate ajunge în 5 ani la o pondere de 10% din PIB. Statul nu exclude apariţia unor jucători noi la licitaţia 5G din 2019

Industria IT&C a devenit unul dintre motoarele de creştere ale economiei locale în condiţiile în care mari companii din străinătate şi-au deschis în ultimii ani centre de dezvoltare şi suport în România pentru care au angajat mii de oameni, dar şi în condiţiile în care tot mai multe firme autohtone de tehnologie se dezvoltă, inclusiv în afara graniţelor.

„Sectorul IT&C din România are o contribuţie mai mare în PIB decât media europeană. Din totalul forţei de muncă din România, 2,2% lucrează în IT&C, generând 5,9% din PIB. Este singurul sector în care ponderea în forţa de muncă este mai mică decât ponderea industriei în PIB şi acest lucru arată faptul că se creează o valoare adăugată mare”, a declarat Bogdan Belciu, partener manage­ment consulting în cadrul PwC Româ­nia, în prima zi e ediţiei ZF Digital Summit 2018. El a adăugat că digi­tali­zarea contribuie la viteza creşterii economice.

„Tehnologia ne ajută să devenim mai productivi. PIB per capita în România este de 25 dolari pe oră.“ Pentru ca sectorul IT&C din Româ­nia să continue să crească, statul trebuie să creeze un cadrul legal şi fiscal favo­rabil dezvoltării industriei de tehnologie.

„Sectorul de IT&C primeşte multe facilităţi, susţinem această industrie, în principal pe partea de fiscalitate, unde e necesară încurajarea resursei umane pentru ca aceasta să rămână în ţară. Unele voci spuneau că este vorba de asistenţă socială, dar nu este aşa. E un domeniu foarte important”, a spus Petru Bogdan Cojocaru, ministrul comu­­nicaţiilor şi societăţii Infor­maţionale.

Pentru anul acesta, estimările arată că sectorul IT&C va genera circa 7% din PIB-ul României.

„Sunt convins că putem ajunge la o pondere de 10% în cinci ani. Ministerul face eforturi să elimine numite blocaje apărute în trecut. De exemplu, la infras­tructură. Celebrul RO-NET, dezvoltat cu partenerul nostru Telekom, s-a întins pe mulţi ani, dar acum l-am prelungit doar 10 luni, iar la finele anului să intre în exploatare 4 loturi din cele 7. Şi am convenit să nu mai rămână construcţii de efectuat în 2019”, a punctat el.

 

Liudmila Climoc  - CEO, Orange România

♦ 5G este o transformare importantă pentru industrie şi România. Este o investiţie importantă pentru noi şi ne bucurăm că autorităţile se consultă cu noi cu privire la condiţiile licitaţiei

♦ Vedem creşteri peste media europeană pe broadband şi vedem rate de penetrare tot mai mari. Vedem trendul de convergenţă din Europa manifestat şi în România. Clienţii caută simplitate, conectivitate, acces la wifi, şi cred că tendinţa spre convergenţă va rămâne un trend puternic

♦ 5G nu este o tehnologie simplă, este un ecosistem care are nevoie de reglementări clare, de un preţ bun

♦ Vedem peste tot trendul ca multe canale să treacă pe serviciul de pay tv. Este un trend care va veni şi în România, tot mai activ. Este o provocare pentru noi să evaluăm cheltuielile vs. preţuri. Modelul actual nu este sustenabil şi se va schimba

♦ Cred că o mişcare deşteaptă pentru toţi jucătorii a fost să investească în România. Chiar dacă investiţiile nu se amortizează repede în telecom

♦ Anul viitor vedem creştere pe mobile data, pe zona de consumer. Dar şi pe business. Tot mai multe companii renunţă la in house IT şi cer ajutorul operatorilor telecom.

 

Murielle Lorilloux - CEO, Vodafone România

♦ Cred că suntem într-o piaţă competitivă, ceea ce este bine pentru consumator. Este important să avem un echilibru între competitivitate şi avantajele consumatorului. Cu siguranţă, segmentul de date va continua să crească, deci avem un trend care nu va încetini, datele vor continua să crească foarte puternic din punctul de vedere al utilizării

♦ Cred că avem în România o calitate bună a relaţiei şi este important să ne mişăm către 5G, în termeni de viteză, dar şi din punctul de vedere al acoperirii

♦ Un alt beneficiu al consumatorului este roamingul. Anul trecut am văzut că la Vodafone avem o creştere semnificativă a traficului în roaming. mai mulţi clienţi folosesc acest serviciu, atât în România, cât şi în alte părţi

♦ Pe partea de servicii fixe suntem pregătiţi să ne lansăm. Prioritatea a fost convergenţa în gospodăriile oamenilor şi am făcut paşi în faţă, semnând achiziţia UPC. Este o piaţă complicată, dar suntem gata de ea.

 

Mihnea Rădulescu,  - CEO, UPC România

♦ România are o lungă listă de must-carry channels, spre deosebire de alte ţări europene. În alte ţări lista este foarte mică. Aşa că ne aşteptăm ca şi la noi să iasă de pe listă o serie de broadcasteri must carry. Este vorba de mulţi bani, de costuri care trebuie acoperite de cineva. Trebuie să avem un regim de pay TV pentru client

♦ România a fost mereu în capul listei la numărul de canale oferite, la viteza de internet. Consumatorul este obişnuit cu acest nivel şi nu îl putem reduce. România cred că este locul 3 în Europa dacă ne uităm la ce primesc clienţii.

♦ Piaţa este foarte competitivă, consumatorul câştigă multe servicii, conectivitate, avem cele mai mici preţuri din Europa. Aşa că ne intrebăm ce mai putem face în plus

♦ E foarte important să înţelegem că investiţiile masive în internet fix au un rol major în societate şi avem nevoie de susţinere. Nu construim doar pentru noi. E la fel ca atunci când construieşti autostrăzi şi felul în care ele ajută la dezvoltarea oraşelor

♦ Pe autorizări şi permise rămân probleme, de mult şi ani. Dacă vrem să dezvoltăm reţeaua, să digitalizăm ţara trebuie să fim mai proactivi pentru a face reglementările uşor de aplicat

♦ O decizie deşteaptă a operatorilor telecom a fost să marşeze pe viteza la internet în urmă cu mulţi ani. A fost o idee foarte bună.

 

Miroslav Majoros - CEO, Telekom România

♦ Mereu vorbim de operatori, ce ar trebui să facă, cum să contribuie. În 5G, dacă vrei beneficiile de care vorbim, precum IoT, maşini autonome şi aşa mai departe, trebuie să fii aproape de client. Nu poţi avea centru de date în SUA şi să operezi aici. Iar acest lucru presupune investiţii majore. Ne trebuie densitate mai mare a reţelei, costurile vor fi imense şi nimeni nu ne spune cum o vom face. Trebuie să fie priceput faptul că beneficiile investiţiei se pot vedea chiar şi abia 5 ani mai târziu

♦ Hai să vorbim despre dezvoltare. Salariile cresc, e un lucru bun pentru că oamenii îşi pot permite mai mult. Dar pentru noi este un cost adiţional. Costurile cresc, costul energiei creşte, iar noile tehnologii vor consuma şi mai multă energie, iar noi estimăm că aceste preţuri vor creşte cu 30-40% în următoarele 12 luni. Preţurile cresc în fiecare an. Singurul care nu creşte în acest mediu este preţul produselor. Dar cât de mult timp putem face asta? Trebuie să ne uităm la anumite măsuri. Ne confruntăm cu o dilemă, să concediezi sau să creşti preţurile? Trebuie să gestionăm valoarea adăugată. Trebuie să fim rezonabili în încercarea de a oferi valoare clienţilor.      

 

Valentin Popoviciu - vicepreşedinte al RCS&RDS

♦ Traficul din video este de 50-60% din traficul total consumat pe mobil. În România, încă suntem la un nivel scăzut de penetrare pe smartphone. Avem mai multe segmente pe care poate creşte consumul de date. Şi pentru clienţi, şi pentru noii clienţi. De aceea este important 5G, pentru că putem ţine pasul cu preferinţele şi nvoile clienţilor. Vedeam când a intrat tehnologia 4G că HD era standardul maxim pentru un conţinut video, iar acum în câţiva ani va deveni calitatea 4K

♦ Am reuşit să ne creştem portofoliul şi poate vom reuşi să facem asta şi în viitor, de aceea pe pieţe ca România este foarte important să ai predictivitate pe problemele care ţin de autorităţi, precum cele pentru domeniul public. Pentru că în alte ţări aceste probleme sunt rezolvate de ani de zile. În Ungaria ştii direct cât de mult va dura să primeşti autorizaţia. Trebuie un mediu bun din partea statului pentru a putea colabora cu pieţele, pentru că pieţele se schimbă.

 
 

Ce au declarat invitaţii prezenţi la conferinţă

 

Petru Bogdan Cojocaru, ministru, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

♦ Sectorul de IT&C primeşte multe facilităţi, susţinem această industrie, în principal pe partea de fiscalitate, unde e necesară încurajarea resursei umane pentru ca aceasta să rămână în ţară. Unele voci spuneau că este vorba de asistenţă socială, dar nu este aşa. E un domeniu foarte important.

♦ Procentul pe care îl are IT&C-ul în PIB, de circa 7%, cum arată cele mai recente calcule, e foarte bun. Sunt convins că putem ajunge la o pondere de 10% în cinci ani. Ministerul face eforturi să elimine numite blocaje apărute în trecut. De exemplu, la infrastructură. Celebrul RO-NET, dezvoltat cu partenerul nostru Telekom, s-a întins pe mulţi ani, dar acum l-am prelungit doar 10 luni, iar la finele anului să intre în exploatare 4 loturi din cele 7. Şi am convenit să nu mai rămână construcţii de efectuat în 2019.

♦ Un lucru esenţial este să ne aşezăm la aceeaşi masă, cei din instituţii şi companiile din industrie. Există încă o dihonie, nu doar în telecom. Fiecare are locul lui şi finanţări vor fi ca să ajungă toţi la finanţări importante.

♦ Există platforme pe care nu le utilizăm aşa cum trebuie. Ghiseul.ro, de exemplu. Ele au fost construite ca să uşureze relaţia cetăţean -instituţie publică. 

 

Sorin Grindeanu, preşedinte ANCOM

♦ Să ştiţi că loc este ca să vină şi operatori noi la licitaţia pe care o avem anul viitor. Este o licitaţie, şi pentru oricine vine înseamnă că trebuie să o ia de la zero. Dar nu pot să spun că nu m-ar bucura să avem o competiţie mai mare

♦ Revenind la 5G, cred că e important să profităm şi de potenţialul de dezvoltare şi de inovaţie pe care îl aduc aceste noi tehnologii, cele de 5G. De asemenea, pe aproape toate studiile focusate pe piaţa din România vorbim de investiţii până în 2023 - 2024, în jur de 9 miliarde de euro. Investiţii legate de tenologia 5G. Vreau să fiu clar, nu sunt legate doar de sectorul comunicaţii aceste 9 mld., sau ceea ce presupune că ar trebui să facă operatorii. Ci de toate celelalte sectoare care vor fi obligate de piaţă să acceseze aceste tehnologii, precum servicii, medicină, transporturi, agricultură, sănătate, etc.

♦ Creşterea ponderii sectorului IT &C în PIB îşi are originile la începutul anilor 2000, acele politici publice făcute de guvernul din acea perioadă care au dus la încurajare. Îl ascultam pe ministru spunând lucruri legate de resursa umană. E extrem de importantă resursa, e extrem de important să îi facem să înţeleagă pe cei dintr-un alt domeniu, cel al educaţiei. Este foarte importantă creşterea numărului de şcolarizare în România pe acest domeniu. Nu e simplu. În 2015 îmi aduc aminte că am reuşit foarte greu să măresc cifra de şcolarizare pe acest sector, învăţământ gratuit pe facultăţile de profil, undeva cu 500 de locuri. Un efort pe care l-am avut împreună cu ministrul de atunci, Sorin Cîmpeanu, există autonomie universitară, apropo de ce ne-am lovit. Fiecare din cei care îşi fac un anumit tablou încearcă să ţină cont de lucruri care ţin şi de cadrele didactice sau alţi factori.     

 

Bogdan Belciu, partener, Management Consulting, PwC Romania

♦ Cele trei studii se uită la trei dimensiuni: infrastructura: aici stăm bine, unde este infrastructură, viteza este printre cele mai mari din lume, dar nivelul de acoperire este încă deficitar, o bună parte din zonele rurale nu au acces la internet de mare viteză. A doua dimensiune este cea a capitalului uman şi există un deficit din ce în ce mai mare de specialişti în IT&C, fie el în domeniul privat sau public. A treia dimensiune este cea care arată nivelul de absorbţie a tehnologiei, atât privat, cât şi public, şi aici suntem pe ultimul loc din Uniunea Europeană.

♦ Digitizarea slabă se vede în rezultatele economice. Digitizarea contribuie la viteza creşterii economice. Tehnologia ne ajută să devenim mai productivi. PIB per capita în
România este de 25 dolari pe oră.

♦ Sectorul IT&C dn România are o contribuţie mai mare în PIB decât media europeană.

♦ Din totalul forţei de muncă din România, 2,2% lucrează în IT&C, generând 5,9% din PIB. Este singurul sector în care ponderea în forţa de muncă este mai mică decât ponderea industriei în PIB şi acest lucru arată faptul că se creează o valoare adăugată mare.

 

Elena Ungureanu, country manager, România Visa

♦ Plăţile cu cardul au creşteri de peste 30% an la an, valoric, şi 35-40% ca număr, iar vedeta incontestabilă sunt plăţile contactless. Aproximativ 70% din tranzacţii sunt deja contactless şi acestea au fost un motor de creştere. Al doilea sunt plăţile online, care au crescut mult când furnizorii de utilităţi au început să promoveze plata online.

♦ Aproximativ 2/3 din totalul tranzacţiilor făcute cu cardul sunt plăţi. A fost greu să ajungem aici. Suntem dependenţi de calitatea reţelei şi trebuie să avem grijă să nu dărâmăm această încredere a consumatorului.

♦ Mobilul se află în centrul interacţiunii client -comerciant. Suntem numărul 10 în lume la plăţile contactless. Dar mai e de lucru la cât de mult este utilizat cardul. Acum suntem cam la 11,7% faţă de media europeană de 30%.

♦ Nu avem foarte extinsă zona de internet of things, deşi românii au fost de obicei receptivi la adoptarea unor alternative la variantele clasice de plată, cum este Revolut.

♦ Pentru 2019 vedem creştere pe zona de tranzacţii, nu doar de la jucători bancari. Vedem penetrarea plăţii cu cardul la consumatorul privat, mai ales că suntem încă departe de media europeană.

 

Finbarr Joy, director tehnic, Superbet

♦ Prima provocare este găsirea talentului. Aşa cum Mozart a avut nevoie de talent pentru a compune muzică pentru pian, aşa transformarea digitală are nevoie de talent.

♦ Încă este nevoie de creativitatea, imaginaţia şi intuiţia umană, caracteristici care nu pot fi automatizate.

♦ Mă surprinde cât de mic este sectorul de start-up-uri. Mă aştept să aud mai multe poveşti de succes despre inovaţie tehnologică în România. Cred că vom vedea o bază mai mare de talente.

♦ Dacă construieşti software, ar trebui să dezvolţi şi machine learning. Avem nevoie de transformare, de folosirea avantajelor digitalizarii.

 

Dorin Pena, general manager, Cisco România

♦ Vedem o oarecare repoziţionare a operatorilor. De câţiva ani sunt mai atenţi la cum planifică investiţiile, migrările tehnologice. Este o sincronizare mai mare şi cu ce fac grupurile din care fac parte. Sunt unele provocări. România are printre cele mai mici RPU şi e nevoie de echilibru între riscuri şi beneficii.

♦ 2018 a însemnat o continuare a investiţiilor în creşterea capacităţilor din zona service providerilor, pe zona operaţională şi zona de consolidare. Aceste investiţii acoperă creşterea traficului video, a numărului de dispozitive.

♦ Operatorii din România sunt la nivelul cel mai de sus la tehnologie, au oameni foarte bine pregătiţi.

♦ Reţelele sunt dezvoltate în paralel cu dezvoltarea economică şi în ultimii ani s-au format nişte poli. Poate aici vedem un pic de inerţie în dezvoltare. Dar nu văd un decalaj faţă de alte pieţe.

♦ Cred că anul viitor service providerii vor face eforturi să meargă pe zonele pe care nu le acoperă acum, pe integrare de sisteme, şi cred că vom vedea adopţia tehnologiilor inteligente şi integrate, care să înlocuiască lipsa resurselor umane.

 

Dragoş Mircea Rebegea, country manager Ericsson România, head of sales România şi Moldova

♦ Toată lumea discută despre 5G. Cum am spus de foarte multe ori, operatorii vor juca un rol important în introducerea şi monetizarea noii tehnologii 5G, dar e nevoie de un ecosistem mult mai larg. (…) Operatorii şi noi, furnizorii de soluţii şi echipamente, suntem absolut interesaţi de 5G, dar este important să aducem aici jucători din mult mai multe industrii decât IT&C. Cum vinzi către zona de automotive, cum vinzi către zona de healthcare sau de servicii financiare. Are loc acea trecere pe care toată lumea o recunoaşte. Acea trecere de la cei care dezvoltă reţeaua, către zona de service enabler.

♦ Operatorii trebuie să iasă din zona de confort în care stau de vreo 20-30 de ani şi să ajungem la cross-industries. Sper să ajungem la acest dialog deschis între industria de IT&C, invitaţi din zona de manufactură, energy, zona de servicii publice şi zona de servicii medicale. Acestea sunt cele mai importante industrii pentru România unde noua tehnologie 5G ar putea avea aplicabilitate imediată.

♦ Numărul de utilizatori de telefoane mobile a depăşit şi în România numărul populaţiei active. La nivel global, numărul subscripţiilor la telefonia mobilă a depăşit populaţia planetei. Acesta e un an de pregătire în faţa unor evenimente foarte, foarte importante, precum digitalizare, 5G şi în general noi modele de business. Până în 2023 traficul de date va mai creşte de 8 ori.

 

Codruţ Săvulescu, senior solution manager, Huawei România

♦ România a obişnuit lumea să fie printre primele ţări care introduc noutăţile de pe piaţa de telecom. Există multe semne de întrebare referitor la cât de repede şi cum trebuie să facă operatorii reţelele 5G. Cu siguranţă vor face reţele 5G, pentru că viaţa o va cere. Important este momentul în care introduc o tehnologie nouă, important este momentul în care ecosistemul este pregătit să absoarbă „bunătăţile“ acestei tehnologii.

♦ Reţelele au devenit din ce în ce mai complexe. Când a venit 3G, erau deja două reţele care trebuia să coexiste. Acum este şi 4G, sunt de două ori mai multe tipuri de conexiuni, asta înseamnă că inginerii trebuie să gestioneze trei tipuri de staţii radio.

♦ Ce face 5G diferit faţă de 4G? Spre exemplu, în aceeaşi reţea fizică pot crea minireţele. Aceasta înseamnă că îmi pot folosi resursele într-un mod foarte eficient. În 2020 vor apărea primele modele de utilizare a tehnologiei. Echipamentele sunt aici şi pot oferi şi azi servicii de 5G.

 

Alina Săvoiu, şef birou juridic şi comunicare, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal   

♦ Am primit cam 100 de notificări de încălcare a securităţii. Probabil nu toate s-au întâmplat, dar e bine că s-a înţeles că trebuie anunţate. Nu înseamnă că se va face automat un control. Dar urmează şi controalele, iar cum se vor finaliza ele depinde de la caz la caz.

♦ Regulamentul general cuprinde 11 criterii pentru o amendă. Nu poţi acorda o amendă fără să ţii cont de ele. Legea 129 prevede că procedura de investigatie trebuie publicată în Monitorul Oficial.

♦ Investigaţiile continuă, dar aplicarea efectivă urmează. Ele vor fi finalizate după publicarea în Monitor a deciziei. Cel mai important e ca oamenii să ştie regulile, nu sancţionarea lor. S-ar putea să înceapă în curând finalizarea investigaţiilor.

♦ Multe plângeri au fost legate de nerespectarea dreptului de acces sau de intervenţie, că nu au fost şterse datele, că nu li s-a răspuns în termen legal. Am primit multe plângeri legate de dezvăluirea datelor publice, de raportările la Biroul de Credit şi legate de primirea de mesaje comerciale nesolicitate.

♦ Marketingul direct, primirea de mesaje comerciale nu se pot face decât cu acordul persoanei. Inclusiv la serviciile medicale.

♦ Există multe derogări legate de protecţia datelor personale, în funcţie de scopul publicării datelor, cum este cazul presei sau al domeniului cultural. Depinde şi de calitatea operatorului, dacă este o persoană fizică cu scop exclusiv personal, domestic.

♦ Mai avem un proiect legat de colaborarea cu RENAR şi vom pregăti criteriile pentru a acredita organismele de certificare.

 

Bogdan Botezatu, director cercetare ameninţări informatice, Bitdefender

♦ Avem un business din securizare a informaţiilor clienţilor noştri, care pot fi utlizatori casnici sau companii. Compaiile au fost extrem de receptive la oferta noastră de securitate, în condiţiile în care acestea pot fi sancţionate.

♦ Unu din trei clienţi ne întreabă dacă avem soluţii de criptare a datelor care să completeze soluţia de securitate, deci partea de GDPR este un subiect de conversaţie relevant pentru clienţii noştri.

♦ De partea cealaltă a baricadei avem complexitatea infrastructurii de IT, care măreşte suprafaţa de atac şi este greu de văzut de unde va surveni următoarea breşă de securitate, deoarece companiile curente locuiesc în cloud şi acolo este marea provocare: cum securizez cloudul, cum ne proiectăm răspunsul la incidente şi cum vom împiedica un astfel de eveniment să apară.

♦ GDPR este încă sperietoare pentru că în urma unor incidente pierzi şi reputaţie, şi bani. Unu din trei clienţi ne întreabă dacă avem soluţii de criptare a datelor care să completeze soluţia de securitate, deci partea de GDPR este un subiect de conversaţie relevant pentru clienţii noştri.

 

Iurie Cojocaru, asociat manager, CIPP/E, Practica de Data Protection, NNDKP

♦ În zona juridică am simţit mai multe etape: în prima fază clienţii nu ştiau ce înseamnă date cu caracter personal, nu ştiau ce înseamnă stocare etc. Partea a doua - panica, mai ales când au văzut care sunt sancţiunile.

♦ În cadrul companiilor au apărut politici noi, cum ar fi politica în cazul unui incident de securitate.

♦ Oamenii nu au văzut sancţiuni aplicate, s-au mai liniştit, dar va veni faza în care autoritatea va aplica sancţiuni, iar riscul aici este şi reputaţional. Clienţii noştri de pe 25 mai au început să primească solicitări de ştergere de date, actualizare etc.

 

Adrian Floarea, CEO, certSIGN

♦ Noi nu avem cultura raportării de incidente. De fapt, raportarea acestor incidente, în cea mai mare parte a cazurilor, ne ajută să ne îmbunătăţim sistemele, iar noi încercăm să investim în zona de educaţie.

♦ Cred că vom asista la o creştere a culturii de securitate în următorii ani.

♦ De şase luni nu prea mai primesc telefoane de investiţii în pieţele de capital – GDPR ne-a făcut mai conştienţi în legătură cu importanţa datelor cu caracter personal. În aceste luni, prima parte bună este că, cel puţin formal, toate contractele conţin prevederi legate de GDPR, în general lumea se preocupă de acest lucru.

♦ Am cunoscut foarte multe cazuri în care oamenii nu ştiau că dezvăluirea anumitor date este la limita legalităţii.

♦ Oricât de mult am investi în soluţii, mai devreme sau mai târziu tot vom avea o breşă sau un atac. E o chestie de cultură şi trebuie să te preocupe acest lucru. Cu cât vrei mai mult ca o companie să ofere servicii mai de calitate pe această zonă, costurile cresc automat şi atunci intri într-un cerc vicios.

 

Andrei Niculescu, arhitect de sisteme informatice, Q-East Software

♦ În prima fază clienţii au dorit ca implementările de soluţii să le rezolve toate problemele de securitate. Apoi au văzut că fiecare problemă trebuie abordată punctual. Nicio soluţie nu poate rezolva toate problemele.

♦ 86% dintre breşele de securitate sunt interne companiilor, provocate de angajaţi.

♦ Companiile s-au confruntat cu cereri de acces la date. Şi se punea întrebarea ce face o companie, o bancă, de exemplu. Dacă un client cere toate datele pe care le deţine despre el, nu e o problemă, dar altceva e când cererea vine de la un număr mare de persoane. Companiile au apelat la tehnologii care pot colecta date din întregul sistem. Aceste sisteme nu sunt doar pentru GDPR. Ele ajută la impunerea unor politici de securitate unitar şi urmăresc fluxul de date în tot sistemul, fără breşe de date.

♦ Văd o creştere atacurilor cibernetice în viitor. Ele vin din exterior, dar ţin şi de lipsa de cultură organizaţională a angajaţilor. 2019 va fi un an foarte interesant, mai ales dacă apar şi primele amenzi.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7627
Diferență: 0,1619
Ieri: 4.7615
Azi: 4.3164
Diferență: 1,0417
Ieri: 4.3137
Azi: 5.5297
Diferență: 0,0344
Ieri: 5.5270
Azi: 4.3386
Diferență: 0,893
Ieri: 4.3304