• Leu / EUR4.9297
  • Leu / GBP5.7419
  • Leu / USD4.6851
Business Hi-Tech

ZF Digital Summit 2022. Cum va fi România în 2030: cel puţin două start-up-uri tech vor atinge statutul de „unicorn“

ZF Digital Summit 2022. Cum va fi România în 2030: cel puţin două start-up-uri tech vor atinge statutul de „unicorn“

Cristian Munteanu, managing partner, Early Game Ventures: Până în 2030 calitatea fondatorilor şi a start-up-urilor, ambiţiile şi obiectivele lor vor fi mai mari, iar succesul din zona de start-up-uri va hrăni succesul din zona investitorilor. Deci, în 2030, în primul rând din perspectivă de start-up-uri, aşteptările mele sunt extrem de optimiste.

Autor: Alexandra Cepăreanu

23.11.2022, 11:00 202

♦ „Calitatea fondatorilor şi a start-up-urilor, ambiţiile şi obiectivele lor vor fi mai mari, iar succesul din zona de start-up-uri va hrăni succesul din zona investitorilor, până în 2030“

Ecosistemul de start-up-uri de tehnologie din România va atinge un punct important de maturizare în 2030, astfel că obiectivele fondatorilor şi ale antreprenorilor români, dar şi planurile de business ale acestora vor fi mult mai ambiţioase, ceea ce va avea un impact pozitiv şi asupra investitorilor şi ar putea avea ca rezultat trecerea a două start-up-uri tech la statutul de unicorn (n.red. evaluare de peste un miliard de euro), consideră Cristian Munteanu, managing partner, Early Game Ventures, şi Cristian Dascălu, partner GapMinder VC şi cofondator Techcelerator. Ei au fost prezenţi în cadrul evenimentului ZF Digital Summit 2022, organizat de ZF în parteneriat cu ING Bank, Mastercard, Orange, Vantage Tower, Vodafone, Bitdefender, Ericsson, Corporate Intelligence Agency, Eaton, Telekom, TikTok, AROBS, Bondoc şi Asociaţii, CAPEX, Codecool, Filip & Company, Five Elements Digital, NNDKP, Inform Lykos, SelfPay, S&T şi Trans Sped.

„Până în 2030, cel puţin două companii vor atinge, probabil, statutul de unicorn. Pentru că facem previziuni pe termen lung, trebuie să avem o perspectivă corectă şi trebuie să ne uităm în spate cel puţin 10 ani. Pentru că start-up-urile care au devenit un succes «peste noapte», de fapt au o poveste în spate, acolo oamenii au muncit ani, dar doar ei ştiu asta. Spre exemplu, UiPath. Până în 2030 calitatea fondatorilor şi a start-up-urilor, ambiţiile şi obiectivele lor vor fi mai mari, iar succesul din zona de start-up-uri va hrăni succesul din zona investitorilor. Deci, în 2030, în primul rând din perspectivă de start-up-uri, aşteptările mele sunt extrem de optimiste“, a spus Cristian Munteanu.

El a menţionat că în următorii aproape şapte ani şi calitatea investitorilor, dar şi volumul investiţiilor în start-up-uri de tehnologie vor creşte, iar investitorii se vor „specializa“ pe anumite sectoare de business.

„Calitatea investitorilor va creşte, numărul lor va creşte, de asemenea, specializarea se va manifesta cu adevărat fiindcă astăzi dacă ne uităm în piaţă toţi investitorii sunt cumva generalişti. Nu avem investitori pe zona medicală, spre exemplu, doar unul de dimensiuni mici, dar până în 2030 va fi suficient timp ca pe piaţă să existe nişte fonduri care să se «specializeze». Dimensiunea fondurilor va creşte, echipele de management de fonduri vor creşte, iar România va recupera decalajul pe care îl are faţă de ţări precum Bulgaria, Ungaria sau Polonia.“

De asemenea, şi Cristian Dascălu consideră că ecosistemul românesc de start-up-uri tech are toate şansele să contribuie la apariţia a încă doi unicorni, până în 2030. „Subscriu la «pariul» făcut de Cristian Munteanu. Pe de-o parte este despre a «scoate» unicorni, pe de altă parte este, de ce nu, din perspectivă investiţională, cum să investim în unicorni din estul Europei, că sunt ei din România sau nu“, a mai spus Cristian Dascălu.

Însă el a pus accent pe importanţa ecosistemul de start-up-uri de tehnologie românesc în regiunea Europei de Est, pe care a caracterizat-o ca fiind un „tigru“ al lumii pe partea de creşteri, în ceea ce priveşte zona de tehnologie, comparativ cu creşterile din Europa.

„Trebuie să ne concentrăm pe România în regiunea în care este, adică România în estul Europei. Spre exemplu, dacă în România anul trecut au fost investite circa 100 de milioane euro, în estul Europei partea de investiţii a crescut de şapte ori. Trebuie să ne uităm la România şi să vedem ce ar putea să facă în regiune şi să încercăm să acţionăm.“

Reprezentantul fondului de investiţii GapMinder VC şi al acceleratorului Techcelerator este de părere că ţările din Europa de Est ar trebui să colaboreze, să conlucreze pentru a creşte ecosistemul de start-up-uri şi de investitori la nivel de regiune.

„Putem să identificăm împreună, ca investitori, ca fondatori, ca actori în ecosistem, moduri în care să lucrăm împreună, să aducem această valoare adăugată în regiunea în care ne aflăm şi să încercăm să aducem capital sau să fim foarte deschişi la a primi start-up-uri şi a le încorpora aici - poate cele care sunt la marginea Uniunii Europene şi nu pot opera decât poate printr-o companie realizată în România.“

„Trebuie să vedem cum putem să conlucrăm cu cei de lângă noi pentru un scop regional. Nu cred că trebuie să avem un obiectiv din a fi poate mai mari ca Polonia, ci să vedem ce probleme şi provocări putem adresa în regiune şi cum să conlucrăm.“

Întrebat dacă România poate deveni un Silicon Valley al Europei, Cristian Munteanu a explicat în cadrul evenimentului că nicio ţară sau oraş din Europa nu va putea deveni ce este în prezent Silicon Valley, adică principalul centru de inovaţie din lume pentru companiile de tehnologie.

„Nimeni nu poate ajunge Silicon Valley, nici Bucureştiul, nici New York, nici Londra. Acolo au fost investiţi mulţi bani. Pentru ca un oraş să devină Silicon Valley are nevoie de - câteva universităţi de profil de talie globală, fonduri enorme alocate dezvoltării industriei de profil şi un lucru cultural cumva, care în Europa cel puţin nu are nicio şansă. Dacă tot capitalul şi talentul din Silicon Valley ar fi fost distribuit uniform în SUA, aşa cum facem în Uniunea Europeană astăzi, niciodată nu ar fi existat Silicon Valley. Puterea nu vine din a distribui geografic banii, ci din a concentra geografic banii şi oamenii, astfel încât atunci când mergem la o cafea să fim şapte investitori şi zece fondatori la o masă, nu să facem call-uri video, pentru că unul este la Galaţi şi unul la Cluj“, a spus Cristian Munteanu.

El a menţionat că România este în continuare ţara unui singur oraş, atunci când vine vorba de a face business, Bucureştiul fiind „centrul“ antreprenorial.

„Există marketing mult făcut pe Cluj, dar dacă ne uităm pe date, observăm că în Cluj sunt mai puţini programatori decât în Iaşi. Bucureştiul are de vreo cinci ori mai mulţi programatori decât Clujul, spre exemplu. Ca şi companie, nu doar de tech, nu ai cum să faci business în afara Capitalei. Nu e rău, exact ce am spus despre Silicon Valley şi concentrarea geografică, acest lucru care iniţial poate părea o problemă, poate fi chiar un lucru bun.“

 

Cristian Dascălu, partner GapMinder VC şi cofondator Techcelerator: Trebuie să vedem cum putem să conlucrăm cu cei de lângă noi pentru un scop regional. Este important să avem viziuni, dar imediat după să punem şi tactica la lucru.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9297
Diferență: 0,2297
Ieri:
Azi: 4.6851
Diferență: -1,1228
Ieri:
Azi: 5.7419
Diferență: 0,8536
Ieri:
Azi: 5.0142
Diferență: 0,5051
Ieri: