♦ Florin Drăgan, rector, UPT: „Rolul Politehnicii este ca împreună cu companiile, împreună cu mediul socio-economic, să ofere o viziune pentru acest oraş şi pentru această regiune“ ♦ Simona Belea, managing director, AUMOVIO Timişoara: „Inovaţia şi educaţia sunt precursorii succesului. Avem nevoie de o strategie naţională pentru inovare“ ♦ Sorin Maxim, ADR Vest: „Atât timp cât pulsează universităţile, eu cred că este şansă“ ♦ Andrei Munteanu, Cowork Timişoara: „Avem toate resursele şi colaborare, cred că putem să punem Timişoara pe o hartă foarte mare.“
Timişoara poate deveni un important centru regional de inovare, însă pentru asta este nevoie de viziune comună, de colaborare între mediul universitar, companii, antreprenori şi administraţia publică.
Dezvoltarea ecosistemului local de inovare depinde însă nu doar de iniţiative regionale, ci şi de o strategie coerentă la nivel de ţară, au fost câteva dintre concluziile conferinţei ZF Innovation Summit Timişoara 2025“Future Forward: Când tehnologia redefineşte businessul“.
Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în partneriat cu Universitatea Politehnica Timişoara şi cu sprijinul sponsorilor ADR Vest, Blume Technologies, ExtensityAI, Honeywell, Haţegan Attorneys, Lipoplast, NewPharma, OMV Petrom, Rayscape, Webamboos, Co-work Timişoara.
„Dacă acţionăm individual, nu e bine, dar împreună cred că putem face unele lucruri care (acum) lipsesc. Şi ce lipseşte. Da avem un guvern de criză, care taie. Era necesar să facă anumite tăieri. Mai pune taxe - asta nu ştiu dacă era chiar aşa de necesar. Nu e foarte plăcut, dar (problema este că guvernul acesta de criză - n. red.) nu prea oferă o viziune sau o perspectivă. Nu am văzut asta. Se spune că poate în 2027... Asta cu «poate în 2027» nu e o viziune. Şi atunci, acesta e rolul nostru, acesta e rolul Politehnicii, ca împreună cu companiile, împreună cu mediul socio-economic, să ofere o viziune pentru acest oraş şi pentru această regiune“, a declarat în cadrul evenimentului Florin Drăgan, rector al Universităţii Politehnica Timişoara.
Simona Belea, managing director al AUMOVIO Timişoara, a subliniat nevoia unei politici naţionale de susţinere a inovării.
„Trebuie să avem la nivel de ţară o strategie pentru inovare. Am mers la întâlnire cu preşedintele Nicuşor Dan, mediul academic şi mediul de business cu propuneri foarte concrete pe termen scurt, mediu şi lung, iar una dintre propuneri pe termen scurt a fost creşterea indicelui de inovare a României, să ajungem cel puţin în top cinci. Suntem constant pe ultimul loc în Europa la indicele de inovare. (...) Nu este suficient să ai obiective ambiţioase, trebuie să ai sistemele care susţin aceste obiective. Este o mantră după care trăim, şi trebuie să o implementăm şi la nivel de ţară“, a detaliat ea.
Succesul în business şi al unui stat deopotrivă se construieşte pe baza a doi factori, educaţia şi inovarea, crede Simona Belea, managing director al uneia dintre cele mai mari companii din Timişoara - AUMOVIO (anterior Continental Automotive).
„Dacă ne uităm pe factorii care contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea unei naţiuni, vedem că inovaţia şi educaţia sunt precursorii succesului“, a subliniat Simona Belea.
La rândul său, Mihai Brana, director general al Honeywell România, a arătat că inovaţia trebuie să răspundă unor nevoi reale ale pieţei.
„O inovaţie trebuie să răspundă unei nevoi reale. Toată lumea se confruntă cu un deficit de personal calificat, există preocupări în domeniul sustenabilităţii şi sigur că pe toţi ne influenţează conectivitatea, cloud-ul şi AI-ul“, a explicat el.
Pe plan regional, Sorin Maxim, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest), a punctat rolul universităţilor şi al tinerilor în susţinerea inovaţiei. ADR Vest vine cu programe de finanţare care să adreseze ţintit dezvoltarea inovaţiei în regiune. „Atât timp cât pulsează universităţile, eu cred că este şansă. Când vorbim de inovaţie, ne uităm în primul rând la tineri şi la generaţiile care vin, pentru că multe din tehnologiile care s-au democratizat în ultima perioadă pentru ei sunt mult mai facile. Avem un pachet de finanţare care ţinteşte tinerii în principal, dar şi zona antreprenorială. (...) Avem două instrumente de fond de capital de risc: este un accelerator cu un fond de capital de risc de tip seed şi pre-seed în care tinerii, companiile, ideile pot porni la nivel de incipient într-un proces de accelerare şi mai apoi pot primi o rundă sau două de finanţare de 400.000 - 500.000 euro şi apoi avem un fond de capital de risc de serie A , care va oferi finanţări de până la 5 milioane de euro“, explică directorul general al ADR Vest.
Colaborarea între actorii locali este esenţială pentru dezvoltarea unui ecosistem de tehnologie competitiv. Andrei Munteanu, co-founder & CEO Cowork Timişoara, a subliniat că doar prin cooperare pot fi valorificate resursele existente:
„Cuvântul cheie pe care trebuie să ne concentrăm este colaborarea. Mergi mai departe cu colaborarea, mai repede cu colaborarea, mergi mai repede decât poţi s-o faci în ograda ta, decât poţi să o faci în compania ta, în organizaţia ta, în instituţia ta. Colaborarea ar trebui să fie piaţa de temelie a oricărui ecosistem. Vom avea şi două fonduri de venture capital în regiune care se vor concentra pe a educa şi dezvolta şi finanţa antreprenori, start-up-uri de tehnologie din regiune. Asta înseamnă că avem toate resursele şi cu acea colaborare pe care insist foarte mult cred că putem să punem Timişoara pe o hartă foarte mare“, subliniază el.
În aceeaşi direcţie, Ioana Haţegan, managing partner şi fondator al Haţegan Attorneys, a accentuat importanţa dialogului între mediile profesionale.
„Nu mai este suficient să acţionăm fiecare în bula noastră şi din când în când să ne întâlnim. Este foarte important să reuşim să creăm un dialog prin care competenţele pe care fiecare dintre noi le are sunt puse împreună pentru a crea, pentru a merge la următorul nivel, pentru a crea inovaţie“, a concluzionat ea.
Florin Drăgan, rector, Universitatea Politehnica Timişoara
► Timp de 105 ani, UPT a dat peste 140.000 de absolvenţi şi ştim ce a însemnat pentru dezvoltarea Timişoarei, dezvoltarea regională şi pentru dezvoltarea României. În multe cazuri a însemnat şi dezvoltarea unor companii de la nivel global.
► Întotdeauna procentul de absolvenţi de inginerie la Timişoara a fost cel mai mare dintre oraşele României.
► Anul viitor nu arată simplu, sunt convins. Trebuie să muncim mult şi să facem acest lucru împreună.
Sorin Maxim, director general, ADR Vest
► Când vorbim de inovaţie, ne uităm în primul rând la tineri şi la generaţiile care vin, pentru că multe din tehnologiile care s-au democratizat în ultima perioadă sunt mult mai facile pentru ei.
► Avem un pachet de finanţare care ţinteşte tinerii în principal, dar şi zona antreprenorială.
► Încercăm să construim o reţea de centre de competenţe şi creativitate în care să expunem tinerii la tehnologiile noi în laboratoare, împreună cu companiile şi universităţile.
Răzvan Bocăeţi, CEO, Lasting Group
► Suntem într-o fază avansată a unui proiect împreună cu European Space Agency (ESA), care ne-a acordat titlul de prima zonă în care s-a realizat un ARTES Hub. Un ARTES Hub este un hub de tehnologie în zona SATCOM (comunicaţii prin satelit), în care noi încercăm să aducem actori din zona publică şi multinaţionale, astfel încât să punem la dispoziţia pieţei tehnologie de cea mai înaltă clasă.
► Din păcate, nu avem un ecosistem în acest domeniu specializat nici în România, nici în Timişoara. Încercăm prin intermediul ARTES Hubului să strângem lângă noi actori; avem un parteneriat cu UPT şi cu Nokia pentru un prim proiect.
Michael Bogdan Mărgineanu, fondator şi preşedinte, BioMentorHub
► Vedem că s-au făcut paşi în zona de digital health în ecosistemul antreprenorial şi există o intersecţie pe care o putem găsi cu bioştiinţele experimentale. Asta ne interesează pe noi.
► Aici sunt şanse foarte mari de a ajunge chiar la un unicorn la un moment dat, vedem că există acest interes.
► Avem oameni în universităţi care au acest potenţial, trebuie să îi stimulăm şi să îndepărtăm această pânză de păianjen care stă pe ceea ce înseamnă a gândi mai departe.
Teodor Pop, director servicii şi sisteme informatice (CIO), Universitatea Politehnica Timişoara
► Noi avem proiecte unde ofrim training nu doar pentru studenţi, ci şi pentru IMM-uri, îi ajutăm pe zona strategică, pe zona de digitalizare, să înţeleagă ce înseamnă domeniile tangente digitalizării, astfel încât digitalizarea să fie ceva simplu pentru ei.
► Nu ajunge să fii doar un om tehnic, trebuie să ai o pregătire financiară, să ai o pregătire pe marketing digital, să ai o pregătire orientată spre produs, spre client, pentru că altfel e foarte greu să fii disruptiv în piaţă.
Andrei Ternauciuc, şef de lucrări/lector universitar, Universitatea Politehnica Timişoara
► Atunci când vorbim despre blockchain, primul lucru ne vine în minte este bitcoin, moneda criptomonedă, cu toate controversele sau nesiguranţele din jurul ei.
► Tehnologia din spatele acestei monede, blockchainul, este o oportunitate deosebită care oferă o fiabilitate, o trasabilitate şi un potenţial enorm.
► În ziua de azi, Politehnica încearcă să contribuie la dezvoltarea şi pilotarea acestui ecosistem.
Andrei Munteanu, cofounder & CEO, Cowork Timişoara
► Vom avea şi două fonduri de venture capital în regiune care se vor concentra pe a educa, dezvolta şi finanţa antreprenori, start-up-uri de tehnologie. Avem toate resursele, iar cu colaborare cred că putem să putem să punem Timişoara pe o hartă foarte mare.
► Legat de specializări, nişări verticale, cred că e o oportunitate să ne uităm în ce direcţie putem să mai dezvoltăm specializarea de automotive pe care are Timişoara. Cred că în Timişoara, încet-încet, dezvoltăm un pilon pe med-tech.
Maxim Rotaru, cofounder & CEO, Webamboos
► Suntem în momentul de faţă aproximativ 30 de oameni, dezvoltăm produse atât pentru piaţa din România, dar mai mult pentru cei din afară.
► Dezvoltăm soluţii atât pentru companii mici, start-up-uri, cât şi pentru companii mari. Una dintre soluţiile pe care le dezvoltăm noi în momentul de faţă este de digitalizare a proceselor logistice la a doua cea mai mare companie de livrat scrisori din Germania.
► Antreprenorii trebuie să aibă curaj să încerce, nu se poate întâmpla nimic rău, în cel mai rău caz o să piardă nişte timp, bani.
Norbert Tako, fondator şi director pentru experienţe creative & inginerie comunitară, Centrul Cultural PLAI
► Cred că tehnologia este un limbaj pe care îl folosim, care ajută la amplificarea emoţiilor, la amplificarea impactului anumitor proiecte culturale.
► Pentru UPT, anul trecut am creat un mod de prezentare cu holograme, o unealtă care a pus în valoare fundaţia universităţii, mediul în care universitatea activează.
► Emoţia umană trebuie să rămână în mijloc tot timpul şi tehnologia trebuie folosită atunci când are un motiv clar de a ajuta propagarea impactului.
Alin Vaida, cofondator & general manager, FAPTE & Jazz in the Park
► Când vorbim de inovaţie în cultură, îmi fuge mintea la alte aspecte decât cele tehnologice pentru că în cultură şi în evenimente în general se pune foarte mult accent pe experienţa umană.
► Este important să inovezi în cultură, să creezi experienţe noi, modalităţi noi de a apropia lumea de cultură, de evenimente şi de artă.
► Cineva spunea despre cultură că este verişoara educaţiei. Şi eu cred asta - cultura este un mod mai prietenos de a contribui la educaţia unei comunităţi.
Claudiu Leoveanu-Condrei, CTO & cofondator, ExtensityAI
► Am încercat să obţinem investiţii, însă este destul de greu în Europa să ridici runde mai mari, care să îţi permită să poţi folosi tehnologia mai mult decât pentru a livra un serviciu. Discuţiile pe care le-am avut nu prea au fost înţelese, dar am continuat pe partea aceasta.
► Ne ocupăm în mare parte de automatizare de workflow-uri, în special pe nişa de automatizare a cercetării.
► Nu avem un produs, suntem 25% cercetare, încercăm să publicăm an de an, iar 75% contracte B2B.
Florin Vilcea, director, Departamentul de Finanţare Fonduri Europene, Universitatea Politehnica Timişoara
► Încercăm la universitate să dezvoltăm un mindset de antreprenor în rândul studenţilor, un mindset poate mai inovativ decât al unui simplu inginer care rezolvă o problemă.
► În regiune, ne-ar trebui mai mult curaj să dezvoltăm colaborări ca universitate, atât cu mediul economic, cât şi cu instituţiile locale, în aşa fel încât să putem realiza mai mult.
Mihai Brana, director general, Honeywell România
► Fabrica din Lugoj este una dintre cele mai moderne unităţi şi cred că este una dintre cele mai mari unităţi de producţie de echipamente electronice de securitate la incendiu şi automatizări în clădiri din Europa. Gradul de automatizare şi robotizare este unul foarte ridicat
► Inovaţia trebuie să răspundă unei nevoi reale (...) gradul de automatizare şi robotizare este unul foarte ridicat şi adaptat tehnologiilor pe care noi le producem.
Mihai Udrescu, coordonator, programul de master în calcul cuantic, Departamentul de Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei, UPT
► Acest master este parte a unui efort mai larg de a crea un ecosistem de calcul cuantic în Timişoara şi România.
► Pot spune că avem deja studenţi angrenaţi în proiecte. Avem o studentă care face o vizită la Institutul Cuantic din Portugalia. Am început să avem colaborări pe plan academic şi în străinătate, nu doar în ţară.
Ştefan Iarca, cofondator, CEO, Rayscape.ai
► În ceea ce priveşte funcţionalităţile, avem câteva lucruri pe care le avem în dezvoltare în momentul de faţă. Probabil cel mai interesant lucru este că am reuşit să ajungem în 15 ţări ca implementare.
► Am crescut destul de mult proporţia veniturilor din afara ţării vs. cele din România. În total, sunt undeva la 250-300 de clinici şi spitale care ne folosesc soluţia cu sau fără plată.
Rareş Iştoc, chief technology officer, Cube Digital
► Aş vrea să am mai mulţi clienţi din România. Zonele cu impactul cel mai mare au fost Germania, Elveţia, Regatul Unit, cealaltă jumătate fiind în România.
► Suntem o agenţie de outsourcing care dezvoltă soluţii de AI, facem modele de la zero, sprijinim diverse industrii în educaţie, cum să folosească AI-ul şi dacă este corectă direcţia pe care au luat-o folosind sau implementând soluţii de AI.
► În doi ani, am făcut undeva la 10-11 proiecte care au intrat în producţie.
Flaviu Petrica, manager, Policlinica Bastion
► În medicină nu există limite privind tehnologia. Lucrurile vor avansa foarte mult în următorii zece ani. Deja se întâmplă să fii în România şi să te opereze poate un medic din Statele Unite.
► Componentele prin care ne dezvoltăm trebuie implementate cu responsabilitate şi cu o gândire corectă şi eficientă faţă de beneficiarul final, pacientul.
► Sunt mai multe bariere în domeniul medical decât trepte pentru a extinde tehnologia. Există bariera pe care ţi-o pune statul (birocraţia - n.r.).
Florin Ciocan, ecosystem & innovation manager, Nokia România
► Tehnologiile despre care discutăm şi perspectivele pe care le întrevedem se pot face doar împreună.
► În AI, cât şi în alte sectoare din tehnologie, principalul blocaj este cel legislativ.
► În trei ani, am ajuns să avem o soluţie de 5G într-o valiză. Gândiţi-vă la viteza cu care se avansează şi ritmul în care dezvoltăm tehnologiile viitorului.
► De 35 de ani, toate tehnologiile pe care le-am dezvoltat şi testat în Timişoara au ajuns gratuit în UPT.
Roxana Damaschin-Ţecu, cofondatoare, UnLoc & OilRight
► Sustenabilitatea este despre impact colectiv şi acţiuni pe care le facem individual şi organizaţional în toate domeniile vieţii astfel încât să avem grijă de ceea ce vine după noi.
► Grija trebuie să includă mediul înconjurător, dar şi modul economic şi social în care ne dezvoltăm şi să nu mai fie atât de mulţi oameni rămaşi în urmă.
► Peste 800 mil. persoane trăiesc cu sub un dolar/zi, iar numărul pare să crească şi duce la tot mai multe probleme la nivelul societăţii globale.
Andreea Iager-Tako, fondatoare, Centrul Cultural PLAI
► Aş adăuga sustenabilităţii o componentă de etică. În etica socială aş include felul în care construim sisteme economice şi educaţionale pe tot parcursul vieţii, dar şi felul în care urmărim şi analizăm zona de impact.
► Lucrurile trebuie să fie făcute mai conştient şi să încercăm să provocăm tot mai mult moduri de operare deja împământenite cu acest unghi al eticii sociale şi de mediu (...) Nu datorită nouă se întâmplă magia, ci datorită colaborării între diferite voci.
Simona Belea, managing director, AUMOVIO Timişoara
► Am făcut câţiva paşi într-o direcţie bună. Avem legături strânse cu autorităţile locale, cu primăria şi avem acţiuni şi studiem în permanenţă cum putem să stimulăm şi antreprenoriatul.
► Văd din ce în ce mai multe evenimente, deci chiar cred că sunt suntem pe drumul cel bun.
► În acelaşi timp se vede o polarizare foarte puternică pe zona de automotive şi cred că am beneficiat de o diversificare a industriei în această zonă. Acesta este statusul.
Ramona Laczko David, director, Centrul pentru Proiecte al Municipiului Timişoara
► În Timişoara, cultura este văzută ca un motor de dezvoltare pentru tot ce înseamnă oraşul.
► Cred că aici trebuie să subliniez deja legătura dintre cultură şi educaţie, dintre cultură şi universitate şi rolul pe care Universitatea Politehnică l-a avut în dezvoltarea programului de Capitală Europeană a Culturii.
► Alte organizaţii culturale vin la Timişoara şi încearcă să închege parteneriate, să dezvolte proiecte culturale. E un indicator că inovăm şi suntem pe drumul cel bun.
Ioana Haţegan, managing partner şi fondator, Haţegan Attorneys
► Nu mai este suficient să acţionăm fiecare în bula noastră şi din când în când să ne întâlnim.
► Este foarte important să reuşim să creăm un dialog prin care competenţele pe care fiecare dintre noi le are sunt puse împreună pentru a crea, pentru a merge la următorul nivel, pentru a crea inovaţie.
► Suntem într-o perioadă extrem de entuziastă, toată lume are aşa o efuziune cu privire la inovaţie.
► Inovaţia trebuie făcută cu responsabilitate.
Ştefan Cârpanu, director IT şi dezvoltare, Lipoplast
► Există multă iniţiativă, am văzut în oraş multe evenimente de profil tehnologic.
► Există companii foarte mari care şi-au găsit aici resursele de care au nevoie pentru a creşte la nivel global, nu doar în ceea ce priveşte bunăstarea noastră de zi cu zi.
► Nu avem neapărat o viziune de ansamblu sau resursele ca să zicem că putem aloca cinci-şase persoane ca să se ocupe, să dezvolte ceva ce ştim că poate ne-ar ajuta pe noi.
Val Mureşan, manager, Equal1
► Odată cu extinderea calculatoarelor cuantice vom putea rezolva probleme care azi se rezolvă, s-ar rezolva în 10.000 de ani de aici încolo, în relativ câteva minute şi ce fel de probleme se rezolvă.
► Când vor exista aceste calculatoare, ele vor putea rula nişte modele care vor putea simula corpul uman. De exemplu, îţi vor putea spune dacă o celulă are probleme şi ce soluţii de tratament sunt. În mod clar, vom reuşi să încetinim sau chiar să oprim procesul de îmbătrânire.
Robert Olariu, cofondator & CEO, Blume Technologies
► Eu vin dintr-o familie antreprenorială şi am văzut atitudinea aceasta de a-ţi asuma riscuri şi a rezolva probleme.
► Scopul pe care trebuie să-l urmezi este să-ţi aducă şi un câştig financiar, chiar din primul business am făcut ceva bănuţi, nu mulţi. Asta a fost în timpul facultăţii.
► Am vândut calculatoare pentru pasionaţii de jocuri. N-am vândut multe, dar am făcut ceva bani şi acel sentiment mi-a plăcut.
► Am văzut atitudinea asta de a-ţi asuma riscuri şi de a rezolva probleme şi de a lăsa ceva în urmă.
Ligia Ardelean, country manager, Atos GDC România & Bulgaria
► Cred că adoptarea oricărei tehnologii noi în acest moment trebuie să se facă în urma unei analize care trebuie să se uite la maturitatea tehnologiei, să se uite la aplicabilitate, adică testul realităţii.
► Dacă vrei să faci parte din acest curent al inovaţiei, trebuie să-ţi păstrezi businessul sănătos şi echilibrat.
► Esenţa nu este să adopţi tehnologii impulsiv, trebuie ca aceste programe să treacă testul realităţii.
Simona Giura, director executiv, Gărâna Jazz Festival
► Noi am încurajat tehnologia pe scenă şi o facem şi acum. Acum mai toţi artiştii utilizează cât mai multe dispozitive.
► Credem că folosim toate instrumentele posibile să facem festivalul cunoscut în România şi în afara ţării, să aducem un public cât mai numeros.
► În timpul festivalului vrem ca lumea să se conecteze cu locul, să se rupă puţin de tot ce consumă în fiecare zi, de bombardamentul de tehnologie din toate părţile şi să se bucure de natură şi de muzică.
Mihai Moldoveanu, project manager şi muzician, JazzyBIT
► Tehnologia o folosim conform progresului tehnologic. Folosim mixere digitale de câţiva ani şi totul e mult mai simplu, mai rapid pentru producţia sonoră. Din punctul de vedere al inovaţiei, formaţia noastră mereu a încercat ceva diferit.
► Oamenii rămân puţin cu stereotipul că jazzul este o muzică cultă, selectă pentru un public restrâns şi am încercat să ieşim din chestia asta, am încercat să inovăm puţin. Nu ştim dacă ne-a ieşit, probabil că ne-a ieşit într-o măsură.
Răzvan Vlasin, CIO, Newpharma Development
► În general, acest ESG, care înseamnă mediu şi partea socială, şi partea de guvernanţă, adică people-planet. Socialul este mai important, este o cheie a succesului, dar ca să rezolvăm socialul trebuie să facem un efort destul de mare.
► Un nou termen care a apărut în acest în această perioadă se numeşte „green hushing“, adică au ajuns inclusiv cei care fac sustenabilitate pe bune să le fie frică să vorbească despre asta.
► Cred că cine va face sustenabilitate cu succes pe bune este cel care îşi va cunoaşte scopul cu adevărat.
Monica Diaconu, cofondatoare, Asociaţia Părinţi în Dialog & Şcoala Babel
► Ne dorim să vedem cum putem susţine viaţa atât în în rândul oamenilor şi viaţa naturală, viaţa ecosistemelor.
► Inovaţia vine din felul în care ne raportăm cu toţii la comunitatea educaţională. Vorbim despre modele de învăţare noi, care ne ajută să îmbinăm inovaţia tehnologică cu sustenabilitatea. Cea mai mare inovaţie este aceea că putem crea un nou ecosistem educaţional, al colaborării şi susţinerii reciproce cu ajutorul tehnologiei.
