ZF Live. Aurelia Costache, EY: Forţa de muncă din România trebuie recalificată. Automatizarea nu va exclude interacţiunea umană. „Roboţii preiau acele activităţi care sunt repetitive, lăsând oamenilor timp să se dedice acestor activităţi de creaţie, de gândire.“

23 sep 2018 Autori: Ştefan Stan , Ioana Nita

Utilizarea tehnologiei de tip RPA (Robotic Process Automation), prin inter­me­diul căreia se automatizează pro­ce­sele re­petitive din cadrul unei companii cu aju­to­rul unei soluţii software, nu va însemna ex­cluderea interacţiunii umane, ci le va oferi an­gajaţilor timp pe care să-l dedice acti­vi­tă­ţii de creaţie, potrivit Aureliei Cos­ta­che, coor­donator al departamentului de con­sul­tanţă în afaceri EY Ro­mânia, pre­zentă la emisiunea de business ZF Live. 

„Automatizarea, plecând de la RPA – robotic process automation – înseamnă folosirea unui soft pentru automatizarea acţiunilor repetitive, cu un volum mare de activitate, şi pentru care există reguli foarte clare. Aducerea unor tehnologii comple­men­tare care să crească gra­dul de auto­ma­ti­zare al proceselor, pre­cum optical charac­ter recognition, machine learning, virtual reality, duc către ceea ce noi numim inteligent automation.“

Diferenţa între soluţiile de tip RPA şi intelligent automation constă în modul în care se îmbină tehnologiile. „Plecând de la o automatizare simplă, pe taskuri repetitive, care deja a început să fie folosită în foarte multe organizaţii, la a combina aceste tehnologii noi, precum machine learning, chatbots, conversaţia cu calculatorul, pentru a automatiza cât mai multe dintre activităţi, pentru diferite obiective de afaceri: să răspundem mai rapid clienţilor, să reducem costuri, să eficientizăm activităţi etc.“, a explicat ea.

Utilizarea tehnologiei pentru eficientizarea activităţii unei companii este în prezent tot mai necesară în toate departamentele şi pentru majoritatea proceselor din cadrul unei firme, însă chiar dacă se vor implementa soluţii de tip RPA, va exista în continuare interacţiunea umană între angajaţi sau cu clienţii.

„Roboţii preiau acele activităţi care sunt repetitive, lăsând oamenilor timp să se dedice acestor activităţi de creaţie, de gândire. Automatizarea nu va exclude interacţiunea umană. Vor exista procese unde clienţii pot merge pe modelul tradiţional de a discuta cu un angajat, pentru subiecte mai complexe, dar pentru acele activităţi banale cum ar fi că am pierdut cardul şi vreau să îl blochez sau vreau să aflu soldul unui cont, roboţii pot prelua cererea“, a subliniat Aurelia Costache.

Roboţii au diferite tipologii - roboţi asistaţi, care pot asista persoana şi pornesc la comanda acesteia, sau roboţi neasistaţi, care la volume mari de activitate pornesc singuri. Astfel, în prezent există reguli destul de clare pentru zona de automatizare prin care se pot da instrucţiuni clare robotului pentru ce trebuie să facă, dar acestea evoluează în timp în funcţie de specificul fiecărei companii.

„Forţa de muncă din România trebuie recalificată. Există programe în cadrul facultăţilor în care studenţii sunt pregătiţi către aceste zone de automatizare, există o cerere foarte mare de specialişti IT, şi o parte din oameni se pot duce către zonele de IT şi analiză de date. Există o tendinţă de a merge foarte mult către zonele creative.“

EY a început să investească în direcţia RPA de mai multă vreme, formând o echipă dedicată acestei tehnologii pentru că mizează pe o creştere tot mai mare a acestei zone în următoarea perioadă.

„Avem clienţi în România şi globali. Echipa din România este un centru de excelenţă la nivel global. În piaţa din România am făcut un prim proiect în zona popririlor, care în România au un foarte mare volum de informaţii. Banca şi-a automatizat procesul de înregistrare şi răspuns la popriri şi automatizând acest proces nu a mai fost nevoită să angajeze personal pentru perioadele în care era un flux mare de activitate“, a punctat ea, adăugând că în urma implementării soluţiei de automatizarea, activităţile care trebuiau realizate  de un operator uman erau preluarea informaţiei despre poprire, verificarea în sistemele băncii dacă respectiva persoană este clientul băncii - dacă da, să îi blocheze suma din bănci, iar dacă nu, să trimtă înapoi răspunsul.

„Înainte se făcea manual, acum se face cu ajutorul robotului, folosind tehnologia UiPath.

Pentru a recunoaşte „scrisoarea“ de la Finanţe trebuie făcută întâi de un om. Transformarea din fizic în digital se face de o persoană, iar ulterior robotul preia informaţia şi se ocupă mai departe.“

Un robot poate costa între 5.000 şi 8.000 de euro pe an, preţul variind în funcţie de tipul de robot, tehnologie, şi de volumul de roboţi care se achiziţionează.

„Pentru această bancă s-a pornit cu un număr de 10 roboţi, dar creşte. Roboţii nu-şi iau pauză. În momentul în care nu mai folosesc robotul pe procesul iniţial, pot să-l trec pe alt proces. Pentru această bancă s-a redus timpul de răspuns la popriri, cu aproximativ 95% (media pe zonele de automatizări este între 50% şi 75%) şi nu s-au mai angajat oameni extra, iar fiind un robot, ai nişte controale automate şi te poţi baza că nu s-au făcut erori.“

În prezent, România se află în multe domenii în faţa altor ţări din Vest, dar per total piaţa locală este pe la jumătatea clasamentului în ceea ce priveşte adopţia unor astfel de soluţii de automatizare.

„Interesul pe care îl vedem în piaţă pentru astfel de soluţii mă face să fiu foarte optimistă.“

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.09.2018

 
Cuvinte cheie:
ZF Live
, Aurelia Costache
, Ernst&Young
, Forţa de muncă
, roboti
, recalificare
, automatizare
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide