♦ „Piaţa de trading online – acţiuni, crypto şi alte instrumente financiare – a crescut cu peste 500% în ultimii ani“ ♦ „Peste 500 de milioane de persoane tranzacţionează în momentul de faţă pe piaţa de trading online, la nivel global“.
CAPEX.com, platformă de tranzacţionare pentru instrumente financiare bazate pe contracte pentru diferenţă (CFD-uri), autorizată şi reglementată de CySEC (Cyprus Securities and Exchange Commission), deţine birouri în trei ţări şi are în plan extinderea în Germania şi Italia. În cadrul Capex.com lucrează în prezent 450 de angajaţi, din care 80 sunt specialişti IT, a spus Octavian Pătraşcu, fondatorul şi CEO-ul companiei, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
„În prezent avem patru licenţe, astfel că am început să ne extindem în diferite ţări cu prezenţă locală. Spre exemplu, în Europa suntem licenţiaţi de către Cipru, dar avem şi birouri fizice autorizate şi înregistrate la regulatorii locali din România, Spania şi Cehia şi urmează să avem şi în Germania şi în Italia“, a spus Octavian Pătraşcu.
El a adăugat că pentru Capex.com cea mai importantă piaţă este reprezentată de Emiratele Arabe Unite, acesta fiind urmată de Europa.
Fondatorul Capex.com a explicat în cadrul emisiunii că platformele de trading online care sunt reglementate şi autorizate sunt transparente faţă de public şi de clienţii lor şi beneficiază şi de un fond de compensare pentru clienţi.
„Este ca la bănci, cum ele au un fond de redresare de 100.000 de euro la nivelul Uniunii Europene, la fel ai şi pentru o casă de brokeraj, depinde unde este licenţiată. Spre exemplu, noi în Cipru avem până la 20.000 de euro per client.“
În ceea ce priveşte piaţa de trading online, reprezentantul Capex.com a spus că în ultimii ani piaţa a înregistrat o creştere de circa 500%, interesul crescând în rândul utilizatorilor din întreaga lume mai ales în urma pandemiei.
„Piaţa de trading a crescut foarte mult în ultimii ani, bineînţeles şi pandemia şi experienţa din piaţa de capital a ajutat, pentru că au venit foarte mulţi noi utilizatori interesaţi să tranzacţioneze online. Piaţa de trading online - că vorbim de acţiuni, că vorbim de criptomonede sau diverse alte instrumente financiare -, în ultimii ani am cunoscut o creştere de peste 500%.“
De asemenea, numărul de persoane care au conturi pe platformele de tranzacţionare online a crescut substanţial în ultimii ani, astfel că dacă în 2010, piaţa număra sute de mii de clienţi, în prezent sunt sute de milioane de utilizatori, a mai spus CEO-ul Capex.com.
„Sunt peste 500 de milioane de useri care tranzacţionează în momentul de faţă pe piaţă. Pentru că a fost şi fenomenul ăsta de democratizare online prin aplicaţiile mobile şi a fost mult mai facil pentru utilizatori să tranzacţioneze.“
În prezent, platforma Capex.com înregistrează sute de mii de clienţi din întreaga lume, a mai adăugat Octavian Pătraşcu.
„Acum avem sute de mii de useri înregistraţi. Clienţii îi poţi clasifica în diferite grupuri, dar vorbim la nivelul nostru de zeci de mii de clienţi pe care îi avem activi pe platformă şi sunt sute de mii de înregistrări de la useri care vin din întreaga lume.“
De asemenea, antreprenorul român a menţionat că utilizatorii platformei de trading online Capex.com pot tranzacţiona până la de 30 de ori suma pe care o deţin.
„Spre exemplu, dacă depozitezi 1.000 de dolari poţi să tranzacţioneze până la de 10 ori de 30 de ori suma pe care o ai. Şi în condiţiile date, noi din punct de vedere al regulatorului, suntem obligaţi să menţionăm exact câţi clienţi câştigă şi câţi clienţi pierd. Este o cerinţă dată pentru piaţa de CFD-uri. Piaţa de CFD-uri înseamnă că tu ai nişte produse derivate, iar clienţii pot să tranzacţioneze cu mult mai mulţi bani decât au în cont.
Despre volumul de tranzacţionare intermediat prin Capex.com, Octavian Pătraşcu a spus că nu poate oferi date. „Nu putem oferi cifre, dar vorbim de miliarde ca şi volum de tranzacţionare. Pot oferi un indiciu, am deschis în 2018, iar în cei aproape patru ani de activitate am avut peste 100 de milioane de dolari venituri“, a spus reprezentantul platformei Capex.com.
Ce a mai spus Octavian Pătraşcu la ZF Live
Noi suntem o platformă de tranzacţionare online. Am început uşor uşor să lansăm produse, dar noi ne-am concentrat foarte mult pe partea de infrastructură operaţională. Practic, am vrut să avem o infrastructură clară şi să fie destul de puternică şi am vrut să avem licenţe. Am vrut să avem un corporate governance destul de solid ca să putem să ne ducem la VC-uri şi să ridicăm bani.
Am reuşit până acum să atragem circa 30 de milioane de dolari la o evaluare destul de bună pentru acest domeniu şi am vrut neapărat ca înainte să scalăm să fim pregătiţi cu tot ce este necesar pentru ca o astfel de companie să aibă succes.
Noi ne-am concentrat pe tranzacţionarea de CFD-uri (contracte pentru diferenţă) şi tranzacţionarea de acţiuni. În momentul de faţă pe platforma noastră avem două verticale – CFD-uri şi acţiuni şi avem peste 7.000 de instrumente financiare şi probabil în următoarele două luni o să lansăm şi produsul nostru de cripto. Şi mai avem pentru anul viitor în roadmap-ul nostru şi un produs de neobank.
Infrastructură din spatele unei astfel de platforme este foarte sofisticată. Ai nevoie de foarte multă tehnologie, ai nevoie de conexiuni cu toate pieţele internaţionale - să te conectezi la New York Stock Exchange, Nasdaq şi aşa mai departe. Dar cel mai important este vorba de felul în care îţi organizezi compania ca atunci când eşti în acest domeniu e să ai o structură diferită de o companie normală sau de un start-up normal şi anume ai nişte cerinţe pe care ţi le impun regulatorii pe care tu trebuie să le respecţi. Şi aici mă refer la diverse corporaţii, guvern, experţi la care noi trebuie să ne aliniem.
Noi avem peste 100 de raportări anual, chiar avem şi un calendar în care trebuie să raportăm către foarte multe jurisdicţii. Şi atunci nu ne încadrăm într-o companie normală, cum sunt start-up-urile normale, ci este este un alt tip de companie în care trebuie să fii foarte atent pentru că până la urmă tu ai în conturile tale nişte bani ai clienţilor, ai nişte reguli foarte stricte în ceea ce înseamnă segregarea de conturi pentru clienţi şi fiind şi o piaţă matură, cel puţin mult mai matură decât piaţa de cripto, atunci lucrurile deja sunt foarte bine stabilite.
Nimeni nu se aştepta ca un crypto exchange precum FTX, una dintre cele mai mari platforme de tranzacţionare crypto din lume, să intre în insolvenţă. În jurul FTX era un ecosistem destul de mare. FTX a investit în 150 de companii şi probabil o să vedem mai multe falimente în perioada următoare.
Eu cred că un utilizator are două riscuri. În primul rând riscul principal este dat de - cu cine va face aceste tranzacţii? - în sensul ce fel de platformă va folosi sau ce brokeri va folosi? Şi el trebuie să se asigure că lucrează cu un broker reglementat, mai ales dacă este într-o ţară cum ar fi în România, ar fi bine să fie un broker care este autorizat la ASF. Pe piaţa cripto situaţia e destul de incertă pentru că nu ai momentan o licenţiere matură în zona asta, dar urmează să se întâmple prin noua legislaţie dată de către MICA.
Şi al doilea risc pentru client - ce fel de instrumente financiare tranzacţionează pentru că nimeni nu poate şti în mod cert dacă piaţa se va duce în sus sau dacă piaţa se va duce în jos şi atunci trebuie să investeşti bani pe care îi poţi pierde. Într-adevăr, în ultimii ani piaţa de capital a crescut destul de mult.
Câte sau cât de mult investesc românii în aceste platforme de tranzacţionare? Nu pot să spun o cifră exactă, dar din tot ce am adunat date, cred că sunt peste 100.000 de clienţi care tranzacţionează prin platforme de tip eToro, Saxo Bank, Plus500, chiar şi Revolut. Vorbim de peste 100.000 de clienţi şi clar este un număr mult mai mare faţă de piaţa din România.
De ce tranzacţionează românii mai mult pe platformele externe? Trebuie să privim din două perspective odată din perspectiva produsului. Experienţa clientului este mult mai bună pe o platformă foarte tehnologizată. Ce informaţii are în platformă şi foarte important ce poate tranzacţiona pentru că majoritatea platforme menţionate pot să tranzacţioneze foarte multe instrumente financiare. Acesta ar fi primul motiv pentru care cred eu că se duc userii să tranzacţioneze. În România, în schimb, brokerii care sunt încearcă să inoveze dar cred că au nevoie de mai mult sprijin şi de la regulatorii, poate şi fondurile de investiţii să se investească în ei ca să se poată să inoveze şi la rândul lor, să dea acces la mult mai multe instrumente financiare clienţilor.
