♦ „România trebuie să fie atractivă pentru investiţii în zona de tehnologie.“ ♦ „În prezent, suntem în competiţie cu toate ţările din jur, dar fără facilităţile pe care le oferim specialiştilor IT vom fi mult mai puţin competitivi.“ ♦ „O altă componentă importantă este accesul la finanţare şi la capital de risc.“
Industria locală IT&C are nevoie de investiţii care să-i asigure o creştere constantă a ecosistemului şi să susţină apariţia de noi start-up-uri, a spus în cadrul emisiunii de business ZF Live Mihai Matei, preşedintele ANIS - Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii.
„Sunt două direcţii mari. Trebuie să avem mare grijă ca România să fie o piaţă competitivă. Şi aici ne referim la forţa de muncă. Deci, România trebuie să fie atractivă pentru investiţii în zona de tehnologie, şi trebuie să ţinem cont că foarte mare parte din costuri sunt cu forţa de muncă şi trebuie să fim competitivi din acest punct de vedere. În momentul acesta suntem în competiţie cu toate ţările din jur, dar avem potenţial. Fără aceste facilităţi pe care le oferim specialiştilor IT vom fi mult mai puţin competitivi. Şi a doua componentă cel puţin la fel de importantă este accesul la finanţare şi mai ales la capital de risc. Dacă vrem să avem start-up-uri inovatoare, dacă vrem să avem o şansă de a crea nişte unicorni de tehnologie în România, trebuie să avem un ecosistem care asigură finanţare.“
De asemenea, Mihai Matei a adăugat că educaţia este un factor important când vine vorba de creşteea şi dezvoltarea industriei de IT&C. „Pe termen lung trebuie să ne uităm şi în zona de educaţie - avem o problemă în momentul acesta în ceea ce priveşte educaţia, iar asta se vede în toţi indicii, se vede în DESI. Economia din România are o întârziere faţă de, spre exemplu, economia din SUA sau economiile vest-europene. Ce mai avem şi funcţionează în avantajul nostru este că suntem destul de competitivi pe piaţa muncii, ceea ce ar putea să fie o oportunitate. Adică dacă în momentul acesta, să zicem, o companie din SUA vrea să-şi reducă costurile, se va uita în zona asta de a face nearshoring sau offshoring către România. Deci asta poate să funcţioneze în avantajul nostru.“
Preşedintele ANIS a spus în cadrul emisiunii ZF Live că în urma celor trei ani plini de provocări în care noile tehnologii au susţinut activităţile mediului de business, dar nu numai, industria de IT&C nu mai este o industrie în sine, ci este o componentă a oricărei industrii.
„Deci, ce s-a întâmplat în ultimii zece ani a fost accelerat de pandemie şi toată lumea a început să înţeleagă că tehnologia este o componentă critică în viitorul fiecărei companii. Pe scurt, trăim transformarea asta şi pe termen scurt companiile care nu au asseturi de tehnologie vor avea o mare problemă de a concura în piaţă. Şi din perspectiva asta, a acestei transformări, care este globală, nu e doar la noi, România ar trebui să aibă o strategie în direcţia asta. Adică ţinând cont de unde se duce lumea şi lumea se duce clar într-o direcţie de tehnologie, România trebuie să joace şi ea rolul ei. Pentru asta ai nevoie de finanţare şi ai nevoie de capital de risc.“
„Exact ce s-a blocat. Iar când tai capitalul de risc tai exact acele iniţiative inovatoare“, a explicat Mihai Matei.
El este de părere că în ceea ce priveşte politicile publice, trebuie implementate cerinţe şi principii simple, care să fie respectate de orice aplicaţie implementată şi utilizată în sectorul public – care să uşureze interacţiune dintre cetăţeni şi instituţia publică.
„Ce văd eu în sectorul public este faptul că în general, politicile publice nu pleacă de la o viziune şi de la principii. Şi de aia şi discuţia întotdeauna e foarte complicată, pentru că în mod normal ar trebui să avem o viziune de ţară. Ar trebui să avem în plan de ţară să ştim care sunt direcţiile noastre strategice. Ar trebui să avem nişte principii. Deci, o singură dată merg la un singur ghişeu sau interacţionez cu o singură aplicaţie. Nu trebuie să interacţionez cu şapte aplicaţii şi să plimbi eu documente printre aplicaţiile statului sau printre instituţiile statului. Şi un alt principiu este acela de API first – ceea ce înseamnă că orice aplicaţie trebuie gândită de la bun început să fie interoperabilă, respectiv să-şi expună funcţionalitatea nu doar utilizatorilor, ci şi printr-o interfaţă care să poată fi folosită de alte aplicaţii.“
Ce a mai spus Mihai Matei la ZF Live
► În 2020, industria de software producea undeva la 9 miliarde de euro, cred că suntem undeva la 7% din PIB, deci unul din contribuitorii majori la PIB-ul ţării. Impactul pe care noi îl generăm, din studiile noastre, este undeva în jur de 13 - 14 miliarde de euro. Generăm în jur de 300.000 de locuri de muncă şi, ce e cel mai important, creştem de trei ori mai repede decât economia. Noi constant creştem mai repede decât orice orice altă industrie. Deci e clar că aici există mult potenţial de a creşte mai departe şi că este o industrie strategică, lucru confirmat, cel puţin la nivel de declaraţii, cam de toţi decidenţii politici. Dar în spatele acelor declaraţii politice ar trebui să vedem şi acţiuni concrete. Pentru că dacă declarăm că sectorul IT şi tehnologia este o industrie strategică şi o prioritate a României, e cumva disonant, în momentul în care vedem că se taie investiţiile din zona de IT.
► Legislaţia achiziţiilor publice este îngrozitor de rigidă şi aş spune că sunt două probleme. Pe de o parte, avem un strat de legislaţie extrem de rigid, care nu permite adaptabilitate la ce se întâmplă şi peste acest strat mai avem un strat de cutumă, da, adică â diverse instituţii au mai adăugat încă diverse alte reguli, care sunt de fapt informale, pentru că ele nu sunt în lege. Lucrurile aşa se fac. Adică de la momentul în care apare o nevoie, după trei-patru ani ai şi soluţia. Nu cred că undeva în lumea asta am nevoia de acum trei-patru ani mai e actuală. Şi atunci rămânem în acest cerc vicios în care de fapt facem achiziţii publice pentru a rezolva nevoie de acum cinci ani şi mai grav, pe bugete de acum cinci ani. Şi asta e în legea achiziţiilor publice.
► Pe cloud-ul guvernamental din PNRR am fost extrem de activi, am fost foarte implicaţi în toate discuţiile de acolo. Rămâne de văzut. Pe achiziţiile de cloud guvernamental, acolo nu există o oportunitate pentru întreaga piaţă, acolo vor fi nişte achiziţii punctuale de la câţiva furnizori.
Statul român are o problemă şi toate instituţiile au o problemă de găzduire, să spunem, chiar şi a echipamentelor hardware. Adică sunt foarte multe instituţii şi multe dintre ele îşi ţin serverele într-o cămară sau în spaţii complet nepotrivite. Cloud u va rezolva problema asta. Dar problema asta este, dacă e să-i dau un procent, reprezintă 5% din problema digitalizării. Ca digitalizarea să se simtă la cetăţean, acolo vorbim de soluţii software. Deci, faptul că pui trei aplicaţii pe acelaşi server sau pe servere care stau unul lângă altul nu rezolvă problema inter-operabilităţii. E vorba de design-ul aplicaţiilor şi cum sunt ele gândite să comunice între ele.
E foarte greu de prognozat dacă piaţa de IT&C din România va creşte în continuare, pentru că e destul de clar că intrăm într-o perioadă tulbure, din punct de vedere economic. Ce cred că ce e diferit în momentul acesta este percepţia companiilor în special şi a instituţiilor asupra tehnologiei. Adică, dacă în 2008, instituţiile poate ar fi sacrificat zona de tehnologie. Cred că azi e diferit şi ăsta e un factor care va merge, sper, în favoarea industriei de IT. Deci cred că asta va funcţiona pentru noi. Pe de altă parte, dacă economia merge prost, nu poţi să te aştepţi că o să meargă bine IT-ul, pentru că IT-ul este o industrie de suport. Deci, la un moment dat, cu o inerţie, va veni un efect şi la noi, că va fi anul ăsta, că va fi anul viitor, eu nu m-aş arunca să estimez. Dar cred că există context şi mai ales dacă avem un set de politici publice bune şi mai ales dacă nu venim cu politici publice care să afecteze industria.
