• Leu / EUR4.9474
  • Leu / GBP5.8404
  • Leu / USD4.7141
Business Hi-Tech

ZF Mobilio ’16. Revoluţia smartphone: Telefoanele inteligente vor transforma modul de a face business

A cincea ediţie a ZF Mobilio: 21 de speakeri, peste 150 de participanţi

Autor: Ioana Nita, Cristina Bellu, Ştefan Stan

17.05.2016, 00:08 959

Peste o jumătate dintre companiile din România folosesc  servicii de internet mobil, cele mai ridicate procente de utilizare fiind înregistrate în cadrul companiilor mari care sunt, în prezent, şi cele mai deschise la a achiziţiona pachete complexe de soluţii care combină comunicaţiile cu IT-ul, au declarat speakerii participanţi la ediţia cu numărul cinci a conferinţei ZF Mobilio.

Economia românească este în creştere, iar sectorul telecom se bucură de aceasta. Companiile înţeleg că trebuie să facă business din ce în ce mai inteligent şi să utilizeze capacităţile tot mai extinse din zona tehnologiei informaţiilor, a spus Ovidiu Ghiman, Director executiv Comercial Segment Busi­ness în cadrul Telekom România, cel mai ma­re grup de comunicaţii fixe şi mobile de pe piaţă.

„Retail, transport, servicii medicale şi finan­ciare. Aceştia sunt «early adopters». Companiile mari sunt mult mai deschise spre inovaţie. Compa­niile mici sunt în continuare foarte concentrate pe reducerea costurilor şi problemele businessurilor lor“, a explicat Ghiman.

„Există câteva industrii care adoptă mai de­vreme trendul digitalizării. Sunt multe soluţii pe pia­ţă, dar când începem să ne uităm la soluţiile par­ticulare lucrurile se schimbă. Industria de dis­tribuţie şi industria serviciilor financiare se numără printre industriile care adoptă mai rapid solu­ţiile combinate între IT şi industria de comu­nicaţii“, a declarat Valeriu Nistor, director Enterprise Business Unit în cadrul Vodafone România.

„Vodafone şi-a propus să integreze serviciile de IT şi serviciile de comunicare într-o singură platformă. Vrem să creştem această zonă, pentru că în foarte scurt timp vom vorbi de o singură industrie. Solu­ţiile cele mai utilizate pe termen scurt din punc­tul nostru de vedere sunt supra­ve­gherea video, managementul flotei şi digital media signage“, a adăugat el.

„Penetrarea de smartphone şi internet mobil este diferită între companiile mari şi cele mici. În companiile de sub 50 de angajaţi avem penetrare de sub 50%. Pe măsură ce dimensiunea şi puterea financiară ale companiei cresc, creşte şi nevoia de soluţii de colaborare, iar penetrarea ajunge la peste 80%“, a declarat Florin Popa, Business to Business Director Orange România.

„Noi vom lucra pe partea de soluţii de digitalizare, iar pentru IMM-uri vom vedea o creştere de penetrare a smartphone-urilor, însă evoluţia nu va fi foarte rapidă. În următorii 3-5 ani, IMM-urile se vor orienta spre serviciile software, vom vedea o decolare a soluţiilor software“, a spus Valentin Popoviciu, vicepreşedinte al RCS&RDS.

„Este evident că această creştere este generată de creşterea penetrării şi a numărului de dispo­zitive pe piaţă. Suntem la începutul unei creşteri sănătoa­se care vine din creşterea utili­zării unor aplicaţii noi. Creşterea utili­zării internetului a adus după sine modalităţi de a-ţi face businessul diferit. Acum 2-3 ani acce­sarea datelor companiei de la dis­tanţă era dificil. Astăzi lucrurile sunt mult mai simple“, a explicat Florin Popa.

Una dintre tendinţele principale pe piaţa de mobil în anul 2015 faţă de anul 2014 este creşterea accelerată a conexiunilor 4G. O a doua tendinţă este mişcarea utilizatorilor dinspre pre-pay spre post-pay, unde se vede o scădere clară a utilizării cartelelor pre-pay şi mutarea lor spre post-pay, datorită internetului. O a treia tendinţă este legată de creşterea gradului de utilizare a serviciilor mobile, pe toate segmentele, inclusiv ca număr de SMS-uri sau roaming, a declarat Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM, în cadrul conferinţei ZF Mobilio ‘16.

„Internetul este motorul pieţei locale de telecom. Avem 18,7 mil. de conexiuni active, o creştere de 16%. Traficul pe fix reprezintă încă 97% din totalul internetului folosit. Porţiunea internetului mobil este încă relativ mică. Avem aproximativ 14,7 milioane de conexiuni active în bandă largă, o creştere de 22%. Pe 4G avem 2,7 mili­oane, o creştere de 243%. Creşterea conexiunilor pe bază de abonamente a ajuns la 9 milioane, adică o creştere de 40%, iar pe cartelele pre-pay avem 5,7 mi­li­oane, o creştere de numai 1%“.

„Numărul de utilizatori de telefonie mobilă s-a păstrat relativ constant, însă se vede o creştere a utilizării pe bază de abonament. Avem aproximativ 10,7 mil. de utilizatori, o creştere de 8,3%, iar pe bază de cartele preplătite, o scădere de 4,7%, la 12,5 milioane“, a mai spus preşedintele ANCOM.

Cătălin Marinescu a declarat de asemenea că se aşteaptă ca anul 2016 să fie unul de creştere pentru industria locală de telecom. „Cred că anul 2016 va fi un an de creştere pentru industrie. Cred că vom vedea din ce în ce mai multe astfel de proiecte aplicate, implementate. Proiectele începute şi dezvoltate vor stimula industria. Vrem din ce în ce mai mult să fim conectaţi, vrem să avem acces de pe orice terminal la toate fişierele noastre. Din studiul de piaţă pe care l-am făcut toţi utilizatorii vor să fie conectaţi la internet. Modul acesta de viaţă se va dezvolta în continuare, iar aceasta va stimula piaţa de comunicaţii electronice şi va stimula şi afacerile“.

 

Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM: 

Internetul este motorul. Avem 18,7 mil. de conexiuni active, o creştere de 16%. Avem o dublare a traficului total, aproape 99.000 terrabytes şi un trafic mediu lunar care se dublează, la 0,48 GB. 

Traficul pe fix reprezintă încă 97% din totalul internetului folosit.

Porţiunea internetului mobil este încă relativ mică. Avem aproximativ 14,7 milioane de conexiuni active în bandă largă, o creştere de 22%. Pe 4G avem 2,7 milioane, o creştere de 243%.

Creşterea conexiunilor pe bază de abonamente a ajuns la 9 milioane, adică o creştere de 40%, iar pe cartelele prepay avem 5,7 milioane, o creştere de numai 1%.

 
 

Ileana Chermenschi, GfK România:

Cifrele sunt clare – creştem, iar smartphone-ul este şi va fi în continuare device-ul pe care ne vom conecta cel mai mult.

Cum se conectează românii (date valabile pentru 2016): 33% wearables,126% smartphone, 32% PC, 39% set top box, 31% smart TV, 61% altele.

Comparativ cu alte ţări, smartphone-ul va deveni principalul device de pe care se vor conecta românii.

Credem că smartphone-ul va deveni hub-ul vieţii noastre. Acest lucru va determina două lucruri: mediul business to business (B2B) va trebui să devină tot mai costumerizat şi limitările tradiţionale ale unui business vor dispărea.

 

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei:

Piaţa se dinamizează, se erodează poziţiile puternice pe care le au în piaţă unele companii, creşte concurenţa, creşte comerţul online. Mi-aş dori foarte mult să văd sistemele de plăţi avansând.

Concurenţa din sistemul bancar e net inferioară ca rezultate aceleia din piaţa telecom. Toate acestea vor face să aducă efecte pozitive pentru consumatori, să deschidă pieţele unde nu avem destulă concurenţă. Dacă sunt plângeri deschidem investigaţii. Dacă sunt firme dominante, mari, trebuie să fie foarte atente la ceea ce fac. Dacă sunt plângeri, trebuie să le analizăm. Noi nu trebuie să fim ceva ce împiedică evoluţia pieţei.

 
 
 

Adrian Seceleanu, editor ZF, a moderat ieri dezbaterile despre transformările pe care le va aduce mobilul în toate sectoarele economiei

 

Ovidiu Ghiman, director executiv comercial segment business la Telekom România:

  • Avem o penetrare cu dispozitive mobile şi o penetrare cu internet fix sau mobil la cote foarte ridicate. Acesta este un lucru bun, ştim că România este în faţa multor ţări şi că există o competiţie acerbă între operatori pentru a dezvolta infrastructură.

  • Aspectul cel mai important este cum se transformă această adopţie de tehnologie într-un instrument pentru companii în vederea creşterii productivităţii şi relaţia cu clienţii. Încercăm de 2-3 ani să nu mai discutăm atât de mult despre plăţi, ci despre modul în care putem să îi ajutăm cu tehnologiile pe care le oferim. Companiile sunt din ce în ce mai conştiente că trebuie să îşi folosească resursele diferit.
     

Florin Popa, business to business director, Orange România:

  • Penetrarea de smartphone şi internet mobil este diferită între companiile mari şi cele mici. În companiile de sub 50 de angajaţi avem penetrare de sub 50%. Pe măsură ce dimensiunea şi puterea financiară ale companiei cresc, creşte şi nevoia de soluţii de colaborare, iar penetrarea ajunge la peste 80%.

  • Este evident că această creştere este generată de creşterea penetrării şi a numărului de dispozitive pe piaţă. Suntem la începutul unei creşteri sănătoase care vine din creşterea utilizării unor aplicaţii noi. Creşterea utilizării internetului a adus după sine modalităţi de a-ţi face businessul diferit. Acum 2-3 ani accesarea datelor companiei de la distanţă era dificilă. Astăzi lucrurile sunt mult mai simple.
     

Valeriu Nistor, director enterprise business Unit, Vodafone România:

  • Compania Vodafone a fost implicată în soluţii complete combinate între soluţiile IT şi soluţiile de comunicare. Vodafone şi-a propus să integreze serviciile de IT şi serviciile de comunicare într-o singură platformă. Vrem să creştem acestă zonă, pentru că în foarte scurt vom vorbi de o singură industrie. Soluţiile cele mai utilizate pe termen scurt din punctul nostru de vedere sunt supravegherea video, managementul flotei şi digital media signage.

 

Valentin Popoviciu, vicepreşedinte RCS&RDS:

  • IMM-urile nu au încă un motiv suficient de important astfel încât să crească costurile pentru soluţiile software. Noi vom lucra pe partea de soluţii de digitalizare, iar pentru IMM-uri vom vedea o creştere de penetrare a smartphone-urilor, însă evoluţia nu va fi foarte rapidă, va depinde de aplicabilitatea acesteia şi de costuri. În următorii 3-5 ani, IMM-urile se vor orienta spre serviciile software, vom vedea o decolare a soluţiilor software.

Aurel Neţin, director & country general manager Lenovo Romania:

  • Din punctul de vedere al echipamentelor este o uşoară scădere la nivelul pieţel de PC-uri. Vorbim undeva la 700-800.000 de unităţi, undeva la 500.000 sunt notebook-uri. Piaţa de tablete a început să scadă după o expansiune extraordinară. Cred că vom avea o scădere de 20% pe România, undeva la 700.000 de unităţi. Pe piaţa de smartphone-uri vedem undeva la 3 milioane de dispozitive. Pe piaţa de tablete creşterea va fi asigurată de tablete cu Windows. Pe partea de smartphone-uri este o creştere pe piaţa cu ecrane de 5 inci şi pe piaţa de phablete.

 

Adrian Floarea, CEO certSIGN:

  • Noi am început de trei ani să ne uităm cu mare atenţie la zona tehnologiilor mobile. Noi suntem un jucător pe zona serviciilor de securitate informatică şi am încercat să tratăm şi să venim cu soluţii pe această zonă. Dacă acum 2-3 ani erau considerate soluţii de nişă, concepte de bring your own device sau securizare, în care lumea miza pe infrastructura proprie din companie, în ultimul an am văzut un potenţial destul de mare din piaţă. Sunt o serie de companii care încep să migreze pe zona de mobilitate.

 

Ionuţ Grossu, Service-Return.Com:

  • Companiile încep să caute beneficiile personalizate de service. Tot mai multe companii doresc beneficii personalizate de service. În România suntem noi cu aceste servicii pe piaţă, dar există semnalele pozitive. Recent am introdus serviciul de return dedicat retailerilor online. Dacă în anii anteriori diferenţa dintre două terminale se făcea prin invovaţie şi tehnologie, astăzi o zonă importantă este reprezentată de servicii. Apple şi Samsung reprezintă circa 70% din terminalele sosite într-un hub Service-Return.com. Tabletele, deşi au un tred descendent pe piaţă, reprezintă totuşi o achiziţie foarte bună. La noi, doar 1% reprezintă procentul de tablete care ajung în hub-urile Service-Return.com, în timp ce 99% sunt telefoanele mobile.

 

Lucian Peticilă, director general Allview:

  • Allview a ajuns anul trecut la vânzări totale de un milion de unităţi pentru dispozitivele mobile de la intrarea pe acest segment. Anul acesta estimăm o creştere de 10% a cifrei de afaceri. Pentru piaţa europeană am creat un business separat. Am deschis un birou în Polonia. Este destul de dificil de activat pe piaţa externă, fiind o piaţă mult mai matură, dar încercăm să ne dezvoltăm pentru a ne fi mai uşor în afacere. Anul trecut un procent de 12%-15% din cifra de afaceri a fost realizat din piaţa externă.

Marius Costin, country manager PayU România:

  • În România plăţile cu cardul reprezintă 10% din totalul plăţilor din e-commerce, aici includem plăţile simple cu cardul şi plăţile cu rate fără dobândă. 1% reprezintă celelalte metode: wire transfer, e-transfer – internet banking şi 89% reprezintă în continuare cash on delivery. Deşi creşterea plăţilor din dispozitive mobile a crescut în ultimii cinci ani, încă este loc de creştere în zona aceasta. În momentul de faţă e-commerce reprezintă 2,9% din total retail România. Dacă luăm 10% care reprezintă plăţile online cu cardul, din acestea doar 30% sunt de pe dispozitivele mobile. Nu putem vorbi de un efect de masă, încă este loc pentru o explozie în domenie.

 

Mihai Pătraşcu, CEO evoMAG.ro:

  • Aproximativ 60% din venitul nostru vine din Bucureşti. Coşul nostru mediu este undeva la 800-850 de lei, un coş foarte mare de achiziţie. Noi accesăm o anumită gamă de clienţi, care au puterea financiară de achiziţie. Se inovează foarte mult în zona de one click pay, să faci dintr-un singur click o plată online. În 2011 am fost printre primele magazine online care au lansat o aplicaţie de mobil. În aprilie anul acesta am relansat aplicaţiile noastre mobile, în care credem foarte mult. Avem aplicaţii atât pe iOS, cât şi pe Android, care au câteva sute de instalări pe zi. Suntem încurajaţi să împingem şi noi către client ideea de plată online.

 

Cristina Popa, deputy CEO, Fashion Days:

  • Peste 50% dintre comenzile Fashion Days de anul acesta au fost plasate de pe dispozitive mobile, iar peste 20% dintre comenzi au fost achitate cu cardul. Încurajăm acestă zonă datorită potenţialului acestui canal. Evident suntem influenţaţi de piaţă. Am văzut mobile-ul ca o tendinţă în piaţă şi am început să investim în această zonă. Rata de retur pentru o comandă plătită cu cardul este mult mai mică. Pe frontul plăţilor de anul trecut am avut zeci de mii de comenzi plasate cu cardul. Avem clienţi care au şi sute de comenzi plătite cu cardul. Pentru Bucureşti şi Ilfov procentul este de 50%, urmate de Cluj, Timişoara, Iaşi şi Braşov.

 

Felix Crişan, CTO & co-founder Netopia MobilPay:

  • O tranzacţie din zece este realizată cu cardul. În România, circa 25-30% dintre tranzacţiile făcute cu cardul sunt făcute de pe dispozitive mobile. Este o creştere substanţială dacă ne gândim că în Japonia această rată este de 50%, iar în America şi Anglia această rată ajunge la 35-40%. În conformitate cu ARB, în România sunt 13 milioane de carduri, iar dintre acestea sub 10% sunt folosite pentru plăţi online. Jumătate din plăţile făcute cu cardul sunt din Bucureşti, 5% din Cluj şi Timişoara, 4% din Iaşi şi peste 3% din Constanţa. Pentru mobile wallet avem 40.000 de utilizatori, iar valoarea bonului mediu plătit prin intermediul acestuia este de 60 lei.

 

Dorin Pena, Cisco România:

Fiecare persoană are o altă înţelegere asupra ceea ce înseamnă smart cityşi îşi doreşte altceva de la un oraş inteligent. Smart city înseamnă în primul rând nevoile cetăţenilor din oraşul respectiv şi cum poate tehnologia să le adreseze. Este vorba despre o viziune, şi chiar dacă aceasta pare un termen corporatist, este nevoie de implicarea autorităţilor, a mediului de afaceri şi antreprenorilor. Un oraş inteligent este un oraş care foloseşte tehnologia pentru un trafic mai bun, un aer mai curat, pentru zone sigure, unde putem să ne petrecem timpul liber, noi şi copiii noştri.

 

Răzvan Ionescu, director de marketing pe segmentul business,Telekom România:

Smart city nu înseamnă numai implementarea unor componente distincte, ci mai degrabă o strategie. Nouă ne este mai greu să stabilim o strategie pe 5-10 ani. Încercăm să aducem nişte componente scalabile, care să demonstreze beneficiile. Noi încercăm prin nişte proiecte pilot să demonstrăm ce se poate face. Nivelul de maturitate al proiectelor de tip smart city nu este extrem de avansat. Credem însă că 2016 este un an care vede deja modificări. Sunt nişte beneficii palpabile pe care primarii le pot aduce oamenilor din oraşul lor.

 

Silviu Bulzan, key account manager Office & Industry CEE, Philips Lighting:

Smart city este în primul rând un oraş luminos. Corpurile de iluminat reprezintă cea mai extinsă infrastructură fixă. Un oraş luminos înseamnă un oraş conectat unde simţi că ai libertate în orice moment şi unde ai acces la orice doreşti. Administraţiile locale au fost primele care au implementat soluţia smart city, dar sistemul merge şi în cazul companiilor private. Cred că pe măsură ce lucrurile avansează va fi din ce în ce mai uşor să implementăm astfel de soluţii. O soluţie smart office este să ne folosim de soluţiile existente. Prin intermediul sistemelor de iluminat putem monitoriza absolut orice.

 

Ionuţ Cotoi, CEO & co-founder, DeviceHub.net:

Soluţia de smart city ar trebui să ofere o vizune unitară asupra resurselor oraşului

Soluţia de smart city ar trebui să ofere o vizune unitară asupra resurselor oraşului şi ar trebui să crească nivelul de trai al locuitorilor. Mi-ar plăcea de exemplu să avem un sistem prin care să putem închiria uşor biciclete în Bucureşti. Din 2011 avem o soluţie pentru gestiunea transportului public care a fost implementată 100% în Sibiu, iar anul acesta am reuşit să încheiem contracte cu alte două oraşe mari din ţară şi avem în curs de semnare un al treilea contract. În România cererea pentru internet of things (IoT) este foarte mare.

 

Cristian Paţachia, development & innovation manager,Orange România:

Smart city înseamnă pentru administraţii şi operatori lucruri diferite, dar important este că aspectul de smart city a fost recunoscut la nivel internaţional şi s-a lansat un focus grup, care îşi pune problema standardizării platformelor. Proiecte de tipul smart city au început să apară de 2-3 ani. Partea de conectivitate în România este la un nivel superior faţă de celelalte ţări din Europa. Bucureştiul a ieşit în top 10 la nivel mondial în partea de conectivitate.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9474
Diferență: 0,004
Ieri: 4.9472
Azi: 4.7141
Diferență: 0,2573
Ieri: 4.7020
Azi: 5.8404
Diferență: 0,0977
Ieri: 5.8347
Azi: 4.8270
Diferență: 2,2778
Ieri: 4.7195