Business Internaţional

2016: Anul regizat de Tarantino. Alianţe se rup, altele se leagă între superputeri. Atentate, acţiuni teroriste, atacuri sunt subiecte zilnice ale jurnalelor de ştiri. Întregul glob pare un butoi cu pulbere în jurul căruia gravitează numeroase flăcări

2016: Anul regizat de Tarantino. Alianţe se rup, altele se leagă între superputeri. Atentate, acţiuni teroriste, atacuri sunt subiecte zilnice ale jurnalelor de ştiri. Întregul glob pare un butoi cu pulbere în jurul căruia gravitează numeroase flăcări

Autor: Bogdan Angheluţă

17.09.2016, 09:00 166

În urmă cu mai bine de 20 de ani, sociologul Francis Fukuyama se întreba dacă am ajuns la „sfârşitul istoriei“; nu era însă vorba de conceptul lansat de Marx, care se referea la proletari, ci la simpla ipoteză că lumea a ajuns la un punct în care contradicţiile fundamentale dintre oameni nu mai pot fi rezolvate prin intervenţia unor structuri economice sau politice. Acum este suficient să deschidem televizorul timp de câteva minute pentru a înţelege ce a vrut să spună Fukuyama.

Lumea de azi e presărată cu conflicte, lupte între ideologii şi religii sau lideri care vor să modeleze societatea după chipul lor; tabloul prezentului prezintă o imagine sângeroasă, aşa cum sunt scenele regizate de Quentin Tarantino. Titlul pe care l-am dat nu se vrea a fi ironic; acest material, la fel ca majoritatea filmelor regizate de Tarantino, descrie în mai multe segmente transformările profunde prin care trece lumea în prezent şi impactul acestora asupra României.

Pe Facebook a circulat o glumiţă, cum că 2016 arată ca un film de Tarantino. La o privire de ansamblu, la nivel global, expresia nu mai are niciun iz glumeţ. Alianţe se rup, altele se leagă între superputeri. Atentate, acţiuni teroriste, atacuri sunt subiecte zilnice ale jurnalelor de ştiri. Pretenţii teritoriale învrăjbesc ţări din Marea Chinei, radicalii şi extremiştii găsesc noi adepţi. Întregul glob pare un butoi cu pulbere în jurul căruia gravitează numeroase flăcări.

Pulp Fiction (Despre Brexit şi mişcările antisistem)

Mişcările antisistem sunt în creştere, iar liderii politici văzuţi ca „alternative“ beneficiază de tot mai mult suport - de la Donald Trump sau Bernie Sanders în Statele Unite până la Marine Le Pen şi al său Front Naţional în Franţa, Lega Nord în Italia sau Syriza în Grecia; ieşirea surprinzătoare a Marii Britanii din Uniunea Europeană se încadrează perfect în această categorie.

Care sunt însă cauzele care au dus la aceste sentimente antisistem? Ei bine, cea mai importantă pare a fi inegalitatea.

„Brexitul este de departe cel mai virulent răspuns la această senzaţie de inegalitate“, comenta recent Michael Hartnett de la Bank of America. Iar această senzaţie se datorează faptului că revenirea economică de după criza din 2008 a fost una care a favorizat anumite segmente ale populaţiei, adaugă el. Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană reprezintă un eşec al politicii regionale şi ar putea reprezenta sfârşitul pentru Regatul Unit, remarcă şi Cristian Pîrvulescu, profesor universitar: „Contrar a ceea ce se spune, Uniunea Europeană şi-a dovedit viabilitatea. Pentru că se vede astăzi că singurul lucru care a ţinut în comun diferitele părţi ale Regatului Unit a fost Uniunea Europeană; nu ştim dacă Regatul Unit va mai exista în forma actuală, după acest referendum.“ Scoţia şi-ar putea declara independenţa, spune Pîrvulescu, un referendum în acest sens având, de această dată, sorţi de izbândă.

Citiţi continuarea pe businessmagazin.ro

AFACERI DE LA ZERO