Cu mult teren plat şi cu potenţial hidroenergetic redus, Ungaria a investit masiv în panouri solare în ultimii ani şi cel mai probabil a ajuns anul trecut ţara cu cea mai mare pondere a parcurilor fotovoltaice în producţia de electricitate din Uniunea Europeană. A întrecut state mai însorite precum Grecia şi Spania şi este cu mult deasupra mediei din Uniune.
Între timp, Ungaria şi-a redus semnificativ ponderea combustibililor fosili în mixul energetic, deşi insistă pe continuarea importurilor de gaze din Rusia şi din alte surse estice în numele securităţii energetice. Dar pentru a ajunge la siguranţa energetică la care visează, are nevoie de instalaţii de înmagazinare a energiei solare în acumulatori. O analiză a Portfolio, principalul site de ştiri de afaceri maghiar, a găsit că Ungaria are şi în acest sens unul dintre cele mai mari potenţiale de business din Europa. Aceste lucruri vor ajuta Ungaria să devină hub energetic regional.
Contribuţia instalaţiilor fotovoltaice la generarea de electricitate a crescut în cazul Ungariei de la doar 4% în 2019 la 25% în 2024. În Grecia, care a pornit de mai sus, de la 9%, a ajuns la 22%. În Spania, indicatorul este la 21%, arată un studiu al think tankului Ember, care afişează cifre doar pentru campioni şi pentru ţările cu creştere rapidă. Un avans dinamic a avut şi Bulgaria, unde contribuţia a urcat de la 3% la 14%. Polonia a trecut de la 0 la 9%. România a pornit de pe o poziţie comparabilă cu cea a Bulgariei, dar în prezent se situează sub această ţară. Media UE este de 11%.
În 2024, în Ungaria a reuşit să acopere cu energie solară peste 80% din cererea totală de electricitate la ora de vârf pentru producţie în peste 70 de zile. Este un salt semnificativ faţă de 2023, când numărul de zile s-a situat la doar 10. Ungaria este egalată doar de Olanda.
Un aspect pe care l-a remarcat Portfolio este că din cauza creşterii din sectorul energiei solare şi a importurilor semnificative de combustibili fosili, Ungaria a avut anul trecut cea mai mare creştere a diferenţei dintre preţurile maxime şi minime zilnice ale electricităţii din UE. De aici concluzia că Ungaria poate reprezenta printre cele mai mari oportunităţi de afaceri în domeniul stocării electricităţii în baterii.
Capacitatea solară s-a dublat din 2022. Parcurile de panouri solare contribuie deja semnificativ la reducerea ponderii importurilor în consumul de electricitate. Indicatorul a marcat cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani în 2024, de 22%. Ţinta guvernului este de 20% şi aceasta ar trebui atinsă până în 2030. Centralele cu baterii vor ajuta. Însă trebuie precizat că tehnologia bateriilor în stadiul actual este eficientă doar la atenuarea dezechilibrului dintre producţie şi cerere într-o zi. Pe termen lung, este de preferat ca energia solară să fie stocată sub formă de hidrogen verde sau acumulare a apei prin pompaj, notează Portfolio. Guvernul maghiar merge înainte accelerat cu centralele cu baterii. Capacitatea de stocare ar trebui să se dubleze anul acesta, mulţumită proiectelor în construcţie, şi să ajungă la cel puţin 1 GW în 2030.
Budapesta a investit echivalentul a 80 milioane euro în facilităţi de stocare a electricităţii de 38 MW care ar trebui să fie gata până în vara acestui an. Unul dintre cele mai mari proiecte este cel al operatorului sistemului de transport al electricităţii MAVIR, care va construi la Szolnok o facilitate de stocare de 20 MW. Pentru aceasta, compania a primit subvenţii de 36,7 milioane euro, potrivit Budapest Times.
Proiectul de la Szolnok este cel mai mare din istoria Ungariei. De asemenea, la începutul anului trecut, guvernul a lansat o licitaţie pentru construirea a încă 50 de centrale de baterii, cu o capacitate combinată de 440 MW. Companiile care primesc contractele sunt obligate să conecteze facilităţile la reţeaua naţională de energie electrică cel mai târziu în primăvara anului 2026. Astfel, Szolnok nu va rămâne mult timp proiectul fanion. Aşa cum stau lucrurile acum, planurile guvernului maghiar ar face din Ungaria a patra ţară în lume la capacitatea de stocare a energiei verzi până în 2030, după China, SUA şi Germania.
