Preşedintelui ales al SUA Donald Trump nu-i place de preşedintele băncii centrale americane Jerome Powell pentru că acesta n-a redus dobânzile când i-a cerut şi nu ieftineşte creditul aşa cum vrea el. Iar Jerome Powell se încăpăţânează să reziste în faţa presiunilor celui care în ianuarie va deveni cel mai puternic politician al lumii. Această relaţie tensionată îşi poate pune amprenta asupra politicii monetare a SUA anul viitor şi prin extensie asupra traiectoriei dobânzilor din alte economii ale lumii.
Relaţie tensionată este şi între premierul ungar Viktor Orban şi guvernatorul băncii centrale Gyorgy Matolcsi. Şi Orban vrea dobânzi cât mai mici. Mandatul lui Matolcsi expiră în primăvară, iar premierul l-a nominalizat ca înlocuitor pe credinciosul său ministru de finanţe Mihaly Varga. Şi Matolcsi a fost ministru important într-unul din guvernele Orban. Economia maghiară este în recesiune, în lipsa fondurilor europene are nevoie de orice fel de stimulent este posibil, iar în 2026 vor fi alegeri parlamentare. Dobânzile mici sunt folosite pentru a ieftini creditul şi stimula creşterea economică.
Consensul printre analişti este că la nivel mondial în 2025 tendinţa dobânzilor va fi de scădere. The Economist scrie chiar de o scădere accentuată. Însă există multe incertitudini, iar în mijlocul lor stă Trump, cu ameninţările sale cu un război al tarifelor.
Mandatul lui Powell expiră în 2026, iar viitorul său preşedinte a vehiculat ideea că l-ar putea concedia între timp. Şeful Fed a făcut clar că nu va demisiona. Cei mai mulţi experţi se aşteaptă ca banca centrală americană să reducă dobânzile în 2025, dar părerile privind viteza şi destinaţia sunt împărţite. În prezent, dobânzile pe termen scurt oscilează în intervalul 4,5-4,75%. În ultima lor prognoză, oficialii Fed văd dobânda de politică monetară între 3% şi 4% la finalul anului viitor, cu o probabilitate mai mare ca direcţia să fie spre pragul de jos.
Prognoza a fost făcută, însă, în septembrie, iar de atunci mersul economiei s-a mai schimbat, datele sugerând că ar fi de preferat dobânzi mai apropiate de pragul de sus. Oficialii Fed îşi vor anunţa noua proiecţie pe 18 decembrie. Până atunci, jucătorii de pe piaţa contractelor futures cu venituri fixe mizează pe dobânzi chiar şi de 3% anul viitor. O mare parte din investitori cred că Fed va reduce dobânzile în decembrie pentru a treia oară anul acesta.
Ce va face în 2025 depinde de economie şi de Trump. Consensul printre economiştii de pe Wall Street este că ritmul diminuării dobânzilor va încetini. Strategii de la Wells Fargo văd reduceri în trei etape anul viitor. Cei de la Deutsche Bank se aşteaptă la o mare pauză în 2025 deoarece Fed va aştepta să vadă ce efecte are lupta de până acum cu inflaţia. Însă în general băncile mari de pe Wall Street pun pragul de jos al dobânzilor pentru anul viitor la 3,5%. Deocamdată, progresul în această luptă pare să stagneze, în timp ce economia dă deja obişnuitele semnale de rezistenţă la stres.
La incertitudine contribuie faptul că măsurile de stimulare economică şi tarifele pe importuri anunţate de Trump creează inflaţie şi că nu se ştie precis ce va face viitorul preşedinte. Analiştii de la Deutsche Bank au spus că tarifele lui Trump sunt cele ar putea determina Fed să nu scadă dobânzile anul viitor. SUA sunt cea mai mare economie ca mărime a lumii, iar Trump ameninţă că va supratarifa importurile din China, a doua economie ca mărime.
China trece în prezent printr-o perioadă de încetinire istorică a creşterii economice, iar conducerea comunistă a anunţat în ultimele luni mai multe pachete de stimulare. Banca centrală a participat cu reduceri de dobânzi. Pentru 2025, instituţia a anunţat o politică monetară acomodativă, fără a da explicaţii prea multe. Aceasta poate să însemne noi reduceri de dobânzi. Polonia este cea mai mare economie est-europeană.
Şi acolo relaţiile băncii centrale cu guvernul sunt tensionate, dar din motive care ţin mai mult de politică decât de politică monetară. Banca centrală a redus ultima dată dobânzile anul trecut şi de atunci a dat doar indicii vagi despre când va efectua din nou tăieri. Motivul invocat este teama că inflaţia va reveni. Analiştii de la ING cred că banca centrală poloneză va rămâne în „hibernare“ până în martie 2025. Fitch apreciază că dobânda de politică monetară va coborî de la 5,75% în prezent la 4,75% până la finalul anului viitor.
Legat de politica monetară din Ungaria, ţară cu economie şi monedă instabile, ING prevede reduceri de dobânzi însumând 100 de puncte de bază în 2025, dar cu avertismentul că predicţiile pentru Ungaria au un grad ridicat de incertitudine. Când Europa se lupta cu inflaţia record, banca centrală maghiară se lupta cu cea mai mare inflaţie din UE.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
De aceea Ungaria a avut şi cele mai mari dobânzi din Uniune. Banca Centrală Europeană este de aşteptat să abandoneze strategia de criză pe care a folosit-o până acum pentru a readuce inflaţia din zona euro sub control. Aceasta înseamnă că în stabilirea politicii monetare vor conta mai mult riscurile decât datele economice lunare.
Analişti şi oficiali ai BCE cred că instituţia va tăia cu 25 de puncte de bază dobânda de politică monetară la şedinţa de pe 12 decembrie. Investitorii se aşteaptă ca în 2025 dobânzile să fie scăzute în fiecare şedinţă până în iunie. Astfel, dobânda pentru depozite, referinţa, va fi redusă de la 3,25% în prezent la 1,7%, un nivel considerat suficient de mic pentru repornirea stimulării economiei.
Fitch estimează tăieri totalizând un punct procentual. În lumea emergentă, anul viitor campioană la tăieri va fi banca centrală a Turciei, cu reduceri de dobânzi totalizând 2.000 de puncte de bază. În prezent, dobânda de politică monetară din această ţară este de 50%, la o inflaţie de 47%.
