Un grup de 90 de economişti din întreaga lume protestează în Le Monde împotriva strategiei celor două instituţii de a da întâietate investiţiilor private în finanţarea dezvoltării.
EconomiÅŸtii se declară deosebit de îngrijoraÅ£i să vadă astfel de instituÅ£ii interÂnaÅ£ionale promovând activ creÅŸÂterea activităţilor shadow banking-ului în ţările din sud.
Noua strategie a acestora pentru atingerea „Obiectivelor de dezvoltare durabilă“ ale ONU vizează utilizarea sectorului bancar din umbră pentru crearea de noi „oportunităţi de investiÅŸii“ în infrastrucÂtură, apă, sănătate sau educaÅ£ie în ţările sărace, ÅŸi deci pentru atragerea de mii de miliarde de investitori instituÅ£ionali din întreaga lume.
„Plasarea băncilor din umbră în centrul politicilor de dezvoltare riscă să conducă la un sistem unde câştigurile sunt private, pierderile socializate ÅŸi austeÂritaÂtea prelungită permaÂnent. Fundamental, această strategie vizează reorganizarea pieÅ£elor finanÂciare ale ţărilor sărace pentru atragerea mai eficientă de investitori mondiali, o idee profund îngrijorătoare care ameninÂţă în realitate orice progres în materie de dezvoltare durabilă, avertiÂzează grupul de economiÅŸti, făcând apel la guverne ÅŸi organizaÅ£iile internaÂÅ£ionale care se vor reuni la Bali să evalueze cu mare atenÅ£ie impactul real al strategiei.
Noua strategie va fi testată pe proiecte de infrastructură.
Banca Mondială vrea să recurgă la titrizare pentru mobilizarea instituÅ£iilor finanÂciare private. Aceasta vrea de aseÂmenea să regrupeze propriile împrumuÂturi ÅŸi pe cele ale altor bănci de dezvolÂtare ÅŸi pe această bază să emită tranÅŸe de obligaÅ£iuni ÅŸi să le propună investitorilor instiÂtuÅ£ionali. Or, avertiÂzează econoÂmiÅŸtii, titrizarea generează o piaţă finanÂciară opacă ÅŸi o fragilitate sistemică.
ReÅ£eta propusă pentru organizarea lichidităţii activelor securizate locale presupune promovarea pieÅ£elor din umbră, chiar cele care au dus la prăÂbuÂÅŸirea Lehman Brothers. Aceasta limiÂtează astfel autonomia politică a statelor implicate. După cum admite FMI, inviÂtând ţările sărace să aliÂmenteze oferta monÂdială de titluri secuÂrizate, acestea devin vulneÂrabile în faÅ£a cicluÂrilor financiare monÂdiale asupra cărora acesÂtea nu au niciun control.
EconomiÅŸtii fac apel la Banca Mondială să adÂmită că preferinÅ£a pentru finanţările priÂvate nu trebuie să fie automată ÅŸi cer dezvoltarea unui cadru analitic pentru estimarea transparentă a costurilor garanÅ£iilor publice ÅŸi subÂvenÅ£iilor implicite.
Dacă Banca Mondială alege să titriÂzeze împrumuturile destinate proiecÂtelor de dezvoltare, aceasta ar trebui să se asigure în prealabil că obiectivele de dezvoltare durabilă se află la adăpost de riscurile inerente oricărei activităţi a sectorului bancar din umbră.