Business Internaţional

A fi sau a nu fi în zona euro, o întrebare care pune pe gânduri ţările din Europa de Est. România şi statele baltice sunt singurele cu o ţintă fixă

A fi sau a nu fi în zona euro, o întrebare care pune pe gânduri ţările din Europa de Est. România şi statele baltice sunt singurele cu o ţintă fixă

Simeon Djankov, ministrul bulgar de finanţe: „Nu văd beneficiile adoptării euro, doar costuri. Este prea riscant pentru noi şi prea neclar care sunt regulile şi cum vor fi acestea peste doi ani“. Foto: World Economic Forum

Autor: Bogdan Cojocaru

03.10.2012, 00:05 1255

Într-o perioadă când corul celor care cântă prohodul zonei euro devine tot mai gălăgios, iar criza uniunii mo­ne­tare se prelungeşte, o parte din statele Europei de Est au dat voce prudenţei anunţând că îngheaţă planurile de adoptare a monedei euro, dar nu renunţă la idee. Însă doar România, Lituania şi Leto­nia mai au un termen fix pentru intrarea în zona euro, pentru respectarea căruia va trebui să îndeplinească o serie de condiţii stricte, unele presupunând mai multă austeritate.

Prin ceea ce mai mulţi analişti au inter­pretat a fi o palmă peste faţă dată monedei euro, Bulgaria a anunţat luna trecută că îngheaţă pe termen nelimitat planurile de adoptare a monedei ca răspuns la dete­riorarea condiţiilor economice şi la agra­varea crizei din zona euro. De asemenea, Polonia a atenţionat că nu va intra în uniunea monetară până când problemele de aici nu-şi găsesc rezolvare, iar în Ungaria ministrul economiei a avertizat că ţara sa ar trebui să evite adoptarea euro timp de două decenii şi să-şi întărească economia urmând modelul propriu. Cehia nu are un obiectiv fix pentru intrarea în uniunea monetară, în timp ce Letonia şi Lituania sunt singurele state din Europa de Est membre ale UE care au în plan adoptarea rapidă a euro, în 2014, urmând astfel calea bătută de Estonia. Ţinta României este anul 2015.

Bulgaria este un model de conştiinciozitate pentru zona euro

"S-a schimbat ceva în gândirea noastră şi la nivelul publicului. În acest moment, nu văd beneficiile adoptării euro, ci doar costuri. Publicul vrea să ştie, pe bună dreptate, pe cine va trebui să salvăm dacă intrăm în zona euro. Este prea riscant pentru noi şi prea neclar care sunt regulile şi cum vor fi acestea peste doi ani", a afirmat ministrul bulgar de finanţe Simeon Djankov pentru The Wall Street Journal.

Popularul site britanic HousePrice­Crash.co.uk s-a grăbit să comenteze "spectacolul" făcut de cel mai sărac stat din UE scriind că Bulgaria a cerut clubului euro "să dispară". Marea Britanie nu face parte din zona euro. Totodată, ziarul Russia Today, "peniţa" care scrie în engleză a Kremlinului, a publicat opiniile unui "expert financiar" care a interpretat poziţia Sofiei în sensul că "noi nu vrem moneda voastră deoarece marele vostru plan complet greşit este construit pe nisip, este o catastrofă".

Departe de ceea ce au scris britanicii şi ruşii, poziţia Bulgariei reflectă situaţia din Europa, situaţie de care liderii din zona euro au profitat pentru a reforma acordurile pe baza cărora a fost introdus euro orien­tându-se spre o uniune fiscală pentru o integrare mai strânsă a uniunii monetare, notează WSJ.

Deşi optează pentru neintrarea în ERM (Mecanismul European al Ratelor de Schimb), antecamera adoptării euro, Bul­ga­ria nu renunţă la a ţine leva ancorată de euro. Bulgaria a adoptat un curs fix al monedei naţionale în 1997 - la început leva a fost legată de marca germană - ca reacţie a băncii centrale la prăbuşirea URSS şi la turbulenţele din sistemul bancar. În cele 12 luni anterioare stabilirii consiliului valutar, leva s-a devalorizat cu 91% faţă de dolar. La sfârşitul anului 1996 venitul mediu din Bulgaria era de mai puţin de 30 de dolari pe lună, insuficient pentru achiziţionarea, spre exemplu, a două perechi de blugi. De atunci, însă, fiecare leva aflată în circulaţie este susţinută total de rezervele valutare ale băncii centrale - consiliul monetar. De la stabilirea acestui mecanism, salariul mediu s-a majorat cu 1000%, la echivalentul a peste 400 de dolari pe lună. De asemenea, reformele economice au permis îmbună­tăţirea productivităţii şi nu au stimulat inflaţia. Consiliul a constrâns guvernul să limiteze cheltuielile, în condiţiile în care banca centrală nu poate printa bani pentru a sprijini datoriile statului.

În prezent, Bulgaria nu numai că ar îndeplini criteriile Tratatului de la Maan­stricht, de adoptare a euro, dar ar fi unul dintre starurile zonei euro, cu o datorie mai mică de 20% din PIB. Semnatarii Tratatului s-au angajat la limitări fiscale asemănătoare, dar le-au ocolit încă de la început. Bulgaria nu a avut această opţiune. Economistul Steve Hanke, arhi­tectul consiliului monetar al Bulgariei, a recomandat Sofiei să se ferească de euro.

"Leva este o clonă a euro. Nu este un vot de neîncredere dat monedei unice, ci o rea­firmare a suveranităţii în a avea con­trolul propriului regim monetar", a spus Hanke.

Polonia preferă să aştepte

În cazul Poloniei, cea mai mare şi rezistentă economie a Europei de Est, ministrul de externe Radoslaw Sikorski spune că ţara sa nu a renunţat la ideea de a adopta euro, dar va reveni asupra acesteia când zona euro îşi va rezolva problemele financiare. Polonia, în schimb, a renunţat în urmă cu trei ani la planurile de a intra în zona euro, scrie Bloomberg. Varşovia a catalogat euro drept o monedă "complet neatractivă".

Cehia s-a angajat să adopte euro când a aderat la UE în 2004. Dar adoptarea euro nu este ceva "tabu" în această ţară, a spus preşedintele ceh Vaclav Klaus.

"Ştiam că intrarea în sistemul euro este o condiţie pentru intrearea în UE şi suntem bucuroşi că nu este prevăzut vreun calendar. Poate în anul 2074 putem adopta euro. nimeni nu ne presează", a afirmat el. Coroana cehească a fost cel mai bun performer la nivel mondial în decada încheiată în decembrie 2010, apreciindu-se cu 40%.

În Ungaria, premierul Viktor Orban a asigurat că ţara sa nu va adopta euro mai devreme de 2018. În Letonia, ţinta oficială pentru intrarea în uniunea monetară este 2014, dar sprijinul populaţiei a ajuns la un nivel redus record. Anul 2014 este şi ţinta Lituaniei, dar este pusă sub semnul îndoielii de turbulenţele economice şi financiare. "Vom abandona moneda noastră când zona euro va fi pregătită", a declarat premierul Andrius Kubilius.

Care sunt costurile şi beneficiile adoptării euro

Costuri:

  • Pierderea independenţei politicii monetare, scrie portalul Economicshelp. În zona euro, dobânzile sunt stabilite de BCE şi sunt uniforme la nivelul întregii uniuni monetare. De aceea, dobânzile nu pot fi ajustate pentru a ajuta fiecare stat în funcţie de problemele specifice cu care se confruntă.

  • Pierderea capacităţii de a deprecia moneda în caz de recesiune. Dacă inflaţia ar fi mai mare decât a altui stat din zona euro, economia ar deveni necompetitivă. Ieşirea Greciei din zona euro a fost propusă ca soluţie pentru depăşirea crizei acestui stat tocmai pentru că Grexitul ar permite devalorizarea, proces în urma căruia exporturile ar deveni mai atractive şi economia mai competitivă.

  • Pactul de Creştere şi Stabilitate limitează politica fiscală expansivă pe timp de criză economică, ceea ce ar face mai dificilă ieşirea din recesiune prin limitarea îndatorării.

Beneficii:

  • Costuri de tranzacţionare mai reduse pentru firme şi populaţie.

  • Siguranţă mai mare pentru companiile care exportă în Europa.

  • Transparenţă mai mare în privinţa preţurilor.

  • Presiuni mai mari pentru creşterea productivităţii şi descurajarea inflaţiei.

România îndeplineşte două din cele cinci criterii pentru adoptarea euro

România îndeplineşte două din cele cinci criterii de convergenţă pentru adoptarea euro, respectiv o datorie mai mică de 60% din PIB şi un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB. Datoria României a fost de 33,3% din PIB anul trecut, iar deficitul prevăzut de CE pentru anul acesta este de 2,8% din PIB. Criteriile nerespectate sunt inflaţia, de 4,6%, faţă de maxim 3,1% permis, calitatea de membru al ERM II, mecanism în care România trebuie să stea cel puţin doi ani, şi rata dobânzii pe termen lung, de 7,3%, comparativ cu maxim 5,8% permis.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO