În Marea Britanie, companii mari de panificaţie, un exemplu fiind Hovis, folosesc inteligenţa artificială pentru a îmbunătăţi eficienţa şi controlul calităţii, pentru a prezice tendinţele cererii şi pentru a reduce deşeurile. Tradiţionalii biscuiţi britanici au intrat deja în era tehnologiei viitorului. În Franţa, fermele verticale controlate de AI, cum ar fi cele din proiectul NeoFarm, produc cu 400% mai multă hrană folosind cu 95% mai puţină apă. Franţa este o superputere a agriculturii europene şi vrea să-şi apere acest titlu folosind inclusiv inteligenţa artificială.
În Germania, circa 41% din companii folosesc AI în procesele de afaceri, faţă de 27% în urmă cu un an. Germania este forţa industrială a Europei cu coloşi capabili să lupte în arenele mondiale. Însă coloana vertebrală a industriei germane sunt companiile mici şi mijlocii, campionii ascunşi. Aproximativ 33% din IMM-urile ţării folosesc productiv soluţii AI, iar alte 24% derulează proiecte în faza de test sau pilot, potrivit Asociaţiei IMM-urilor Germane. Peste 80% din companii cred că inteligenţa artificială va fi crucială pentru competitivitatea industriei din Germania în viitor, arată un studiu al Bitkom realizat cu participarea a peste 500 de afaceri industriale germane.
AI are puterea de a transforma afaceri, economia, piaţa muncii şi societatea. Dar şi relaţiile geopolitice.
În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron l-a invitat în 2023 la Palatul Élysée pe Sam Altman, omul de afaceri din Silicon Valley devenit celebru ca director executiv al OpenAI, creatorul ChatGPT, revelaţia inteligenţei artificiale. Discuţiile s-au învârtit în jurul rolului Franţei şi Europei în cursa mondială pentru AI.
Macron a fost încă de la începutul mandatelor sale de preşedinte un apărător fervent al Franţei ca „naţiune start-up“ şi le-a dat guvernelor sale misiunea de a oferi condiţii de investiţii atractive pentru antreprenorii din domeniul tehnologiei, de la baterii pentru maşini electrice la criptomonede. În primul său an de mandat, Macron a promis că va lupta pentru a evita ca Franţa şi Europa să rămână în urma giganţilor chinezi şi americani în ceea ce priveşte noile tehnologii puternice. În 2023, revelaţia sectorului francez de tehnologie devenea printr-o finanţare record start-upul Mistral, concurentul OpenAI.
Atunci nicio firmă europeană nu se număra printre liderii mondiali ai inteligenţei artificiale generative - în mare parte domeniul companiilor americane, inclusiv OpenAI şi Alphabet, susţinute de Microsoft. Uniunea Europeană se afla în avangarda elaborării de noi reguli privind inteligenţa artificială, cu speranţă că acestea ar putea stabili standardul mondial pentru a aborda preocupările legate de confidenţialitate şi siguranţă. Dar nu producea prea mult.
Investiţiile mari şi strategiile solide aveau să vină mai târziu. Macron i-a mai invitat la Élysée pe CEO-ul Tesla Elon Musk, om de afaceri american activ în sfera AI. În 2023, Altman se afla într-un tur al capitalelor europene. Seria de întâlniri tech ale lui Macron la Élysée a continuat în iunie anul acesta cu Jensen Huang, nimeni altul decât CEO-ul starului suprem al AI din prezent, Nvidia. Cina a fost dată în onoarea parteneriatului pe care Nvidia tocmai îl încheiase cu Mistral pentru dezvoltarea celor mai mari centre de date din Franţa. Mistral a crescut pentru a fi liderul AI al Europei cu capital american, cu toate că Macron a spus că preferă ca start-upul să crească „singur“.
La întâlnire a fost prezentă şi antreprenoarea franceză Eléonore Crespo, creatoarea start-upului Pigment, care oferă instrumente AI pentru planificare financiară, un atac direct la adresa produsului american Microsoft Excel. Macron promovează Pigment ca pe un viitor lider AI. Dar ca să poată concura cu produsele americane, Crespo se bazează pe tehnologie americană, mai ales pe modele de la OpenAI, susţinut de Microsoft, după cum a observat Bloomberg. Macron promovează intens ideea de suveranitate digitală a Franţei şi Europei şi a făcut multe pentru a împinge de la spate opţiunile locale.
Printre altele, a promis investiţii de 109 miliarde euro în centre de date şi echipamente şi promovează intens start-upurile Mistral şi Pigment. Cu toate acestea, în 2025 UE încă nu are giganţi AI şi tech care să rivalizeze cu cei din SUA. Fratele german al lui Mistral este start-upul Aleph Alpha, care „oferă putere companiilor şi guvernelor cu soluţii suverane AI pentru procese complexe şi critice“. Aleph Alpha insistă mult pe conceptul de „suveranitate AI“. Ca şi Mistral, concurează cu OpenAI. Însă, înfiinţat în 2022, a crescut cu investiţii din partea coloşilor germani din industrie Bosch şi SAP, de la Schwarz Group, proprietarul Lidl, şi de la firma de consultanţă Christ&Company Consulting, din Germania.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
Dar a primit finanţare şi de la Hewlett-Packard, companie americană. În Germania, ministrul digitalizării Karsten Wildberger a declarat recent pentru Reuters că Europa trebuie să-şi construiască propria infrastructură digitală pentru a reduce dependenţa de giganţii tehnologici americani, dar a precizat că nu este vorba despre ruperea legăturilor cu aceştia.
Wildberger a spus că obiectivul este suveranitatea digitală, nu izolarea, explicând că Germania şi Uniunea Europeană trebuie să acţioneze mai degrabă ca actori în sectorul tehnologic decât din postura de clienţi. Ministrul a spus că Europa nu trebuie să rămână dependentă atunci când „există o piaţă uriaşă în creştere pentru tehnologie, inovaţie, software, date şi inteligenţă artificială“.
Pentru el, Mistral şi Aleph Alpha sunt dovadă că UE poate concura la nivel global. Însă el a recunoscut că SUA sunt încă liderul în mai multe domenii esenţiale, în special în inteligenţa artificială, şi că cooperarea va rămâne necesară. „Suveranitatea digitală nu înseamnă protecţionism“, a spus el. „Dorim şi trebuie să fim accesibili pentru piaţa globală.“
Pentru Wildberger, suveranitatea digitală înseamnă, se pare, regândirea întregului lanţ de aprovizionare, de la metale rare şi designul cipurilor până la servere şi cablurile submarine care fac posibil internetul modern. Însă, aşa cum arată lucrurile acum, nicio companie europeană nu se va desprinde complet de giganţii americani precum Amazon Web Services (AWS), Microsoft Azure sau Google Cloud în viitorul apropiat.
La o conferinţă animată despre inteligenţa artificială care a avut loc la Paris în această vară, Paul Bloch, preşedintele DataDirect Networks, partener al Nvidia, a adus în discuţie planul UE de a cheltui 20 de miliarde de euro pentru subvenţionarea centrelor de date, pe care le numeşte gigafabrici. „Pare mult“, a spus el publicului. „Dar chiar nu este.“
Nu este clar dacă există suficient capital pentru ca Europa să poată concura pe arena AI. Creşterea economică este lentă în UE. Guvernele lui Macron cad unul după altul şi există îngrijorări legate de datoriile prea mari ale Franţei. Şi pur şi simplu nu există companii tehnologice europene cu puterea financiară a coloşilor americani precum Microsoft, Amazon.com şi Google.
