Business Internaţional

Accelerarea creşterii economice întăreşte încrederea în BCE, care are acum mai mult timp să se pregătească pentru o criză adevărată: strategii instituţiei spun că profitabilitatea redusă a băncilor este îngrijorătoare şi că dobânzile mici vor rămâne mult timp

Accelerarea creşterii economice întăreşte încrederea în BCE, care are acum mai mult timp să se pregătească pentru o criză adevărată: strategii instituţiei spun că profitabilitatea redusă a băncilor este îngrijorătoare şi că dobânzile mici vor rămâne mult timp

Autor: Bogdan Cojocaru

1 mai 2019 759

Accelerarea creşterii economice din zona euro din primul trimestru, observată chiar şi în Italia, noul „bolnav al Europei“, i-a luat pe mulţi prin surprindere, însă confirmă încrederea pe care Banca Centrală Europeană o are în capacitatea regiunii de a-şi reveni. De asemenea, revenirea întăreşte încrederea în BCE într-un moment delicat în care aceasta îşi schimbă strategia.

Cu pericolul venirii unei recesiuni îndepărtat, oamenii preşedintelui BCE Mario Draghi au acum alte preocupări: profitabilitatea băncilor este îngrijorătoare. De asemenea, ei spun că dobânzile vor rămâne mici chiar şi după ce politica monetară va fi normalizată.

Revenirea creşterii economice din zona euro din primul trimestru a fost descrisă drept surprinzătoare pentru că vine contra curentului general de reducere a prognozelor. Însă la mijlocul lunii trecute, preşedintele BCE Mario Draghi a adoptat un ton prudent, dar optimist, în legătură cu perspectivele de accelerare a economiei anul acesta, spunând că unii dintre factorii care au frânat avansul par să-şi reducă din forţă, notează Bloomberg. Întrebat în aprilie dacă este probabilă o revenire în a doua jumătate a acestui an, Draghi a răspuns că „acesta este un scenariu posibil, supus riscurilor“. Anterior, unii dintre colegii săi au spus că indicatorii economici confirmă perspectiva BCE că zona euro îşi va reveni anul acesta. Iar confirmarea este de o importanţă enormă pentru banca centrală a băncilor centrale din Europa.

Aceasta deoarece în primul trimestru Draghi şi echipa sa au reactivat planuri de susţinere a creşterii economice într-un moment delicat, la puţin timp după ce au pus capăt masivului program de achiziţii de active cu care au ţinut în viaţă economia zonei euro şi euro în sine după marea criză financiară. Unii, speriaţi de amploarea încetinirii economiilor mari, se aşteptau la mai mult. Ritmul de creştere s-a dublat în primele trei luni ale anului, la 0,4% în raport cu ultimul trimestru al anului trecut, ajutat de o accelerare uimitoare în Spania, de rezistenţa Franţei şi de ieşirea din recesiune a Italiei.

Surpriza plăcută făcută de Europa, alături de energia de care dă dovadă economia americană, ar putea constitui fundaţii solide pentru economia mondială în vremuri pe care directorul general al Fondului Monetar Internaţional Christine Lagarde le-a descris ca „delicate“. Zona euro a accelerat în pofida  incertitudinilor create de Brexit, a rebalansării Chinei şi a tensiunilor comerciale din ultimele luni. În Europa, revenirea va reduce presiunile simţite de BCE de a administra economiei doze suplimentare de stimuli pe lângă programul reactivat de finanţare a băncilor.

„Aşteptările erau ca, dacă situaţia se înrăutăţeşte, BCE să fie presată să ofere mai mult în iunie, cum ar fi să promită să ţină dobânzile mici mai mult timp“, spune Angel Talavera, economist la Oxford Economics. „Acum, BCE are ceva mai mult spaţiu de respirat.“

Însă ieri, legat de dobânzi, vicepreşedintele BCE Luis de Guindos a declarat că acestea vor sta probabil jos mult timp, chiar şi după normalizarea politicii monetare, scrie Reuters. „Mediu dobânzilor mici va sta cu noi mult timp şi este creat în mare parte de factori structurali durabili“, a explicat bancherul. „Chiar şi după ce politica monetară se normalizează, dobânzile BCE vor rămâne probabil sub nivelurile obişnuite din deceniile anterioare.“

De Guindos a afirmat că băncile din zona euro ar trebui să se consolideze şi să facă eforturi mai mari pentru îmbunătăţirea profitabilităţii, precizând că în timp ce fuziunile din sectorul bancar la nivel naţional şi internaţional sunt viabile, este vital ca orice entitate nou creată prin combinarea băncilor să-şi poată susţine profitabilitatea pe termen lung. Deutsche Bank şi Commerzbank au anunţat luna trecută că discuţiile lor despre o posibilă fuziune au eşuat. „Nu-mi plac campionii naţionali“, a subliniat de Guindos. Dobânzile mici introduse de BCE sunt unii din factorii care erodează profitabilitatea băncilor. De Guindos a mai spus că obiectivul BCE este stabilitatea preţurilor şi nu profitabilitatea băncilor.

Un alt oficial al BCE, Philip Lane, membru al boardului executiv, a asigurat că arsenalul de politică monetară al instituţiei nu a fost epuizat şi că politicile bugetare pot stimula investiţiile. Afirmaţiile sale vin în contextul în care investitorii se tem că fereastra de oportunitate în care BCE ar fi putut majora dobânzile s-a închis, ceea ce ar însemna că băncii i-a rămas prea puţină muniţie pentru a lupta cu următoarea recesiune.

„Ideea că BCE nu mai are forţă este foarte departe de nivelul la care suntem acum“, a spus Lane într-una din primele sale declaraţii publice de când şi-a asigurat poziţia actualului economist şef al BCE Peter Praet.

În mare parte din trimestrul trecut, BCE, ca de altfel multe dintre instituţiile de prognoză, nu putea aprecia cât de mult stăbiciunile din industrie pot afecta cererea internă. Însă datele noi pentru perioada ianuarie-martie arată că fabricile şi-au realuat activitatea. Ieşirea Italiei din recesiune se datorează probabil sectorului manufacturier, propulsat aproape în întregime de exporturi (PIB-ul a crescut cu 0,2% în ritm trimestrial). În Franţa (unde economia a avansat cu 0,3%), activitatea din sectorul manufacturier a avansat semnificativ. În Spania, producţia şi-a revenit puternic după un semestru slab, ajutând economia să accelereze la 0,7%. De asemenea, nu există niciun semn că piaţa muncii slabeşte. Rata şomajului din zona euro a atins în martie cel mai mic nivel din ultimii zece ani. Aceste îmbunătăţiri, la care se adaugă majorările salariale, vor continua să ajute sectorul serviciilor, care este mai dependent de cheltuielile interne. Cercul vicios dintre factorii externi şi condiţiile locale, de care se temea Draghi, s-ar putea să se fi oprit la timp.