Business Internaţional

Ackermann cheama nemtii la arme: Germania trebuie sa se adapteze si sa concureze, daca doreste prosperitate

Ackermann cheama nemtii la arme: Germania trebuie sa se adapteze si sa concureze, daca doreste prosperitate
22.06.2005, 18:10 22

Directorul executiv al Deutsche Bank a declansat ofensiva pentru demararea reformei economice si corporatiste in Germania, scrie Financial Times. Timp de trei decenii, Josef Ackermann a lucrat part time in functia de colonel in armata elvetiana. Acum directorul executiv de la Deutsche Bank duce una dintre cele mai grele lupte ale carierei sale.

Liderul uneia dintre cele mai puternice banci din Germania mizeaza pe faptul ca figura sa de lider ar putea fi un exemplu pentru Germania si pentru companiile care incearca sa razbeasca in economia mondiala. "Este important ca cea mai mare economie din Europa sa devina functionala si profitabila", a declarat acesta.

Scopul lui Ackermann a fost sa convinga corporatiile germane sa accepte reforma radicala si ideea ca "modelul social" al tarii trebuie sa fie adaptat.

In mandatul de trei ani pe care Ackermann l-a petrecut la Deutsche Bank, el a transformat grupul intr-o banca internationala de investitii puternica. Profiturile au crescut cu 30% in acest an.

Dar pentru a reusi toate acestea, Ackermann a trebuit sa zguduie din temelii banca si sa o indeparteze de la practicile traditionale. Gata cu ajutoarele date companiilor cu probleme. Capitalul este investit din ce in ce mai putin in mari grupuri industriale nationale. Bancheri bine platiti au fost angajati la Londra si New York, in timp ce mii de angajati din Germania au fost concediati.

Pe scurt, Ackermann a refuzat sa se supuna modelului economic german, fiind mai degraba adeptul valorilor capitalismului anglo-american si a mediului bancar din Londra si New York, unde a locuit odata. Astfel, el a devenit o figura nu prea agreata in Germania. A fost adus in fata justitiei, acuzat pentru rolul pe care l-a avut in acordarea unor bonusuri pentru fuziuni in timp ce ocupa functia de director non-executiv la Mannesmann, grupul de telecomunicatii. Pachetul salarial de 10 milioane de euro, care se ridica la nivel american, a starnit controverse politice si mediatice. Ackermann a facut mari reduceri de posturi, dar a obtinut profit.

Si nu se scuza pentru toate acestea. "Daca esti convins ca ceea ce faci este bine, nu ar trebui sa te abati de la drumul tau. Sunt deplin convins ca am ales strategia potrivita", a declarat acesta. "Pentru Germania, pe termen lung, este mai bine sa aiba companii competitive pe plan international, si nu unele cu mai putin succes, mai putin competitive si care risca sa fie preluate", a continuat el.



Reforma sau Germania pierde

Ackermann sustine ca daca nu se demareaza reforma, companiile germane risca sa fie preluate de grupuri straine, precum HVB care a fost recent preluata de banca italiana UniCredito. "Iata ce s-a intamplat cu banca numarul doi din Germania. Este acesta viitorul celei mai mari economii din Europa?", se intreaba el.

Ackermann se declara impotriva regulilor care afecteaza eficienta pietei. "Cred ca pur si simplu trebuie sa acceptam ca obiectivul este obtinerea performantelor si ca, in caz contrar, altcineva va profita de situatie.

Argumentele sale se aplica si in cazul altor tari europene care depun eforturi pentru reducerea somajului si pentru potentarea cresterii, tari in care procesul de globalizare este privit cu ostilitate. Franta a votat luna trecuta impotriva constitutiei in parte din cauza convingerii ca un "Da" ar putea duce tara pe calea capitalismului anglo-saxon.

"In anumite parti ale Europei se duc discutii importante legate de atitudinea pe care ar trebui sa o adopte in fata globalizarii. Anumiti oameni sunt de parere ca ar fi bine sa se protejeze. Altii cred ca ar trebui sa fie mai deschisi sau sa se adapteze intr-un fel in care sa le sporeasca competitivitatea fara sa renunte la avantajele pe care le au", spune Ackermann.

"Restructurarea economiei americane din anii 1980-1990 ar trebui sa fie aplicata si in cazul Europei. Desi este greu sa acceptam ca restructurarea a generat valoare si a sporit productivitatea companiilor", zice el.

Ackermann este pentru extinderea Europei. "Este regretabil ca nu am reusit sa le explicam europenilor care este miza. Dezbinarea Europei ar putea afecta continentul si chiar lumea", spune acesta.

Nemultumit de faptul ca interesele nationale pe termen scurt afecteaza obiectivul de armonizare a Europei, el pledeaza pentru o democratizare a zonei. "Avem o problema din cauza ca presedintele european nu este ales de europeni. Fiecare lupta pentru propriile interese, dar per ansamblu nu de asta are nevoie Europa", crede Ackermann.

Directorii executivi de la Deutsche Bank sunt adesea vazuti ca purtatori de cuvant pentru Germania corporatista. Predecesorii lui Ackermann, de la Alfred Herrhausen (anii ''80) pana la Rolf Breuer, au fost considerati de generatii de germani simboluri ale patriotismului si priviti cu aceeasi consideratie ca membrii conducerii politice.

Pe langa faptul ca este elvetian, Ackermann a avut o atitudine diferita. L-a deranjat modul in care mass-media, clasa politica si managerii de corporatii l-au criticat pentru modul in care a condus banca.

In luna aprilie, cand Franz Muntefering, presedintele social-democratilor, l-a acuzat pe Ackermann ca ar fi facut parte dintr-un "roi de lacuste" care au ras Germania, lasand-o fara active, directorul Deutsche Bank s-a aparat, calificand atacul lui Muntefering drept "rusinos".

"Ne trebuie dezbateri mai intelectuale... nu vom rezolva problemele dand vina unul pe altul sau atacandu-ne reciproc", spune el. Ackermann considera ca efortul cancelarului Gerhard Schroeder de a demara reforma economiei germane este unul curajos. "Schroeder a avut curajul sa initieze reforma si a fost probabil criticat mai mult decat mine, de foarte multi oameni din Germania. Dar nu a renuntat si cred ca merita laudat pentru devotamentul sau", a opinat Ackermann.

Cu toate acestea, declinul de popularitate al lui Schroeder ar putea fi un indiciu ca viitorul apartine de fapt conservatorilor din opozitie (Uniunea Crestin-Democrata).

"Daca viitoarea putere ne va ajuta sa ducem aceste reforme mai departe, o vom sprijini. Germania are nevoie de mai multe reforme. Actuala conjunctura este nefavorabila pentru intreaga tara", a precizat directorul executiv al Deutsche Bank.

Ackermann poate fi si el, la randul lui, indraznet si provocator. Nicicand n-a dovedit acest lucru mai bine decat in luna februarie, cand, o data cu anuntarea unui profit record, a concediat 6.400 de angajati. El a refuzat sa se plece in fata presiunilor politice, care incercau sa-l determine sa renunte la aceasta idee intr-o perioada de somaj record dupa al doilea razboi mondial.

Dorinta lui de a depasi conventiile germane si de a deschide drumul pentru restructurare a devenit evidenta inainte de a trece la carma Deutsche Bank, in mai 2002. La acel moment, performanta financiara a Deutsche Bank o plasa pe un loc mult in urma companiilor rivale. Costurile reprezentau mai mult de 80% din venituri, iar rentabilitatea financiara (ROE) era de 6%.



Cruciada

Ackermann a demarat un program de restructurare a bancii, care a avut ca rezultat renuntarea la o structura administrativa bazata pe un consiliu de conducere format din 8-10 directori, care avea in frunte un "purtator de cuvant".

Dupa trei ani, lucrurile s-au schimbat. Banca a redus din costuri, a renuntat la o parte din participatiile in capitalul altor corporatii, si a dezvoltat activitatile de investment banking. In prezent, incearca sa-si consolideze pozitia si in ceea ce priveste zonele de private si retail banking.

In primul trimestru din 2005, proportia costurilor in venituri era de 72%, iar retntabilitatea capitalurilor proprii a atins valori de peste 30%. Singurul lucur pe care nu a reusit sa-l faca Josef Ackermann a fost sa ridice pretul actiunilor Deutsche Bank. Directorul executiv spune ca de vina ar fi si importanta redusa pe care germanii o acorda pietei de capital, si disputele politice legate de capitalismul anglo-saxon, care i-au speriat pe investitorii straini.

Din punctul de vedere al ierarhiei de conducere, strict vorbind, Ackermann este si azi doar "purtatorul de cuvant al consiliului de administratie". In realitate, este foarte apropiat de un CEO atotputernic, in stilul anglo-american.

Directorul Deutsche Bank nu a avut niciodata o relatie "lina" cu clasa politica. In ochii multora, a devenit dusmanul public numarul unu dupa ce a anuntat un plan - la care s-a renuntat, apoi, in urma cu aproape un an si jumatate - de vanzare a grupului german catre americanii de la Citigroup.

Ackermann se vede pe el insusi ca un cruciat, luptand pentru noua lume corporatista a Germaniei si a Europei.

"Nu este usor si intampinam multa rezistenta. Uneori as vrea sa avem mai mult sprijin din partea politicienilor si a societatii germane in general. Dar eu sunt o persoana care nu renunta", spune el.

Zelul lui Ackermann nu le-a adus deocamdata prea mari beneficii actionarilor Deutsche Bank. In urma scandalului iscat de reducerile de personal, actiunile au scazut la bursa cu mai mult de 10%. "Unii s-au indoit ca putem implementa ceea ce am anuntat, in acest climat politic", recunoaste el.

CEO-ul Deutsche Bank are insa un ghimpe in coasta: procesul Mannesmann (legat de preluarea companiei germane de catre rivalul britanic Vodafone), in care Ackermann a fost achitat, in urma cu un an, ar putea fi reluat. Curtea federala de apel a Germaniei va decide in cursul acestei veri daca va aproba o rejudecare a procesului in cauza.

Josef Ackermann respinge orice zvonuri cum ca ar fi pe cale de a demisiona, cedand astfel in fata presiunilor. "Nu am nici un motiv sa cred ca nu avem argumente judiciare solide", a precizat el.

Cu toate acestea, chiar si unii aliati in campania sa de reformare a economiei germane, prin introducerea stilului anglo-american de business, admit ca vechiul soldat ar putea sa nu-si duca la indeplinire misiunea.

AFACERI DE LA ZERO