Mult trâmbiţata pivotare economică, energetică şi politică a Rusiei către Asia părea de mult timp că este mai mult fum decât foc. Însă luna trecută două bănci chinezeşti au intervenit cu credite impresionante de 12 miliarde de dolari pentru dezvoltarea parteneriatului Yamal de gaze naturale lichefiate din regiunea arctică - una dintre cele mai mari finanţări de proiect din istoria Rusiei. Să fie acesta semnul marelui dezgheţ al colaborării ruso-chinezeşti sau excepţia care confirmă regula? Financial Times înclină spre a doua variantă. Împrumuturile au fost al doilea mare angajament făcut în acest proiect de China în doar câteva săptămâni.
În martie, Novatek, cel mai mare producător independent de gaze naturale din Rusia şi principalul partener rusesc în proiectul Yamal, a vândut o participaţie de aproape 10% din afacere Fondului Drumul Mătăsii din China într-o tranzacţie de 1,2 miliarde de dolari. Tranzacţiile, împreună, sunt o realizare de excepţie pentru Novatek şi pentru Kremlin. Ele înseamnă că proiectul de 27 de miliarde de dolari este finanţat total şi că va putea fi lansat anul viitor, deşi proiecte similare au fost îngheţate din cauza supraofertei globale de energie ieftină. Yamal îi va permite Rusiei să livreze gaze naturale lichefiate către Asia şi să-şi reducă dependenţa de exporturile către ţările europene. La fel de important, va permite Moscovei să se umfle în pene în faţa Occidentului arătându-i că poate găsi finanţare pentru proiectele mari energetice deşi Novatek şi coproprietarul Ghenadi Timşenko, apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, se află sub sancţiunile SUA. Însă este puţin probabil ca angajamentele Chinei faţă de Yamal să fie semnul de start al dezvoltării altor proiecte energetice similare ruso-chineze.
În ultimii ani au fost mai multe proiecte de colaborare între Beijing şi Moscova. În 2013 a fost acordul de 270 de miliarde de dolari, pe 25 de ani, prin care Rosneft ar trebui să livreze către China National Petroleum Corporation 365 de milioane de tone de petrol. Cam tot atunci CNPC a preluat 20% din Yamal. Apoi, în mai 2014, la câteva săptămâni după ce Rusia şi-a anexat Crimea, Beijing şi Moscova au convenit ca Gazprom să furnizeze către CNPC până la 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, timp de 30 de ani, o afacere de 400 de miliarde de dolari.
Însă de atunci China s-a mişcat surprinzător de încet în sensul exploatării avantajelor pe care i le oferă sancţiunile financiare occidentale şi propriile resurse financiare pentru a acapara o parte mai mare din piaţa energetică upstream a Rusiei sau de a deveni un finanţator mai important al Rusiei. Un motiv ar putea fi acela că băncilor chinezeşti le lipseşte experienţa cu clienţii ruşi şi talentul de a face faţă riscurilor de acolo. Băncile comerciale şi instituţiile de finanţare chinezeşti sunt reticente să încalce sancţiunile vestice. Fondul Drumul Matasii este un vehicul de investiţii special înfiinţat pentru sprijinirea iniţiativelor preşedintelui Xi Jinping, un instrument controlat politic, deconectat de la pieţele financiare internaţionale. La fel, băncile care finanţează proiectul Yamal sunt bănci care răspund comenzilor politice cu expunere mică la sistemul global. S-ar prea putea, spun analiştii, ca Xi Jinping, văzând că China nu a furnizat Rusiei finanţarea pe care aceasta a aşteptat-o, să fi aprobat investiţiile în Yamal ca „un mic dar personal făcut lui Putin şi anturajului său, pentru a le demonstra că nu i-a abandonat”. Cererea de gaze naturale din China a încetinit accentuat în ultimul an, Beijingul are acum şi alte surse de energie şi şi-a facut şi rezerve.
