Măsurile luate de BCE i-au dezamăgit însă pe investitori, care sperau ca programul lui Draghi de tipărire de bani să fie mult mai agresiv având în vedere că economia Europei bate pasul pe loc, iar inflaţia este departe de ţinta asumată, bătrânul continent confruntându-se mai degrabă cu o deflaţie, scăderi de preţuri, ceea ce afectează percepţia consumatorilor în privinţa viitorului şi-i determină să consume mai puţin.
După decizia dezamăgitoare a BCE de joi, euro s-a apreciat în faţa dolarului de la 1,05 la 1,09, iar pieţele de acţiuni au scăzut.
În încercarea de a linişti pieţele că BCE mai deţine mijloace de acţiune în cazul în care inflaţia se menţine la un nivel scăzut, Draghi a declarat în New York că banca centrală „are puterea de a acţiona, hotărârea de a acţiona şi angajamentul de a acţiona“, scrie Financial Times.
Preşedintele BCE a adăugat: „Nu poate exista o limită în ceea ce priveşte cât de departe suntem dispuşi să ne punem în aplicare instrumentele şi de a ne atinge ţintele“.
Nu există îndoială că dacă am fi nevoiţi să ne intensificăm acţiunile pentru a ne asigura că ne atingem obiectivul privitor la stabilitatea preţurilor, am face acest lucru.“
Ţinta BCE privitoare la inflaţie vizează un nivel de uşor sub 2%, ţintă pe care banca nu a reuşit s-o atingă în ultimii doi ani, când preţurile au avansat cu mai puţin de 1% pe an. Preşedintele BCE a recunoscut că pachetul de măsuri „nu reprezintă o revoluţie“, însă este „cel potrivit“. Cele două mari economii ale lumii, SUA şi Europa, merg în direcţii diferite, ceea ce face ca economia mondială să nu-şi găsească un ritm de creştere care să liniştească firmele şi populaţia.
Dacă Statele Unite se pregătesc să majoreze rata dobânzii pentru prima dată după criză, Europa se confruntă în continuare cu scăderea dobânzilor în încercarea de a alunga banii din bănci şi a-i duce în economie, în consum sau investiţii. Statele Unite creează noi locuri de muncă, în schimb companiile din Europa nu fac altceva decât încearcă să-şi protejeze poziţia şi lichidităţile.
Draghi a semnalat de asemenea că pieţele nu au apreciat importanţa deciziei băncii de a reinvesti sumele obţinute în urma achiziţiilor de obligaţiuni de 1.360 de miliarde de euro pe care BCE intenţionează să le realizeze în cadrul programului de relaxare cantitativă. Decizia, susţine preşedintele BCE, va furniza lichidităţi suplimentare de 680 miliarde de euro economiei zonei euro până în 2019.
Nu există „nicio limită exactă“ pentru dimensiunea bilanţului BCE, care ar putea-o depăşi pe cea a băncii centrale americane ca parte din PIB în urma măsurilor anunţate recent de strategii zonei euro.
În urma relaxării surprinzător de modeste a politicii monetare a BCE, analiştii îşi revizuiesc proiecţiile privitoare la pieţele din zonă şi la creştere.
Totuşi, mai mulţi analişti sunt de părere că actuala situaţie de pe piaţă nu va dura. Barclays şi-a menţinut estimarea pentru euro/dolar la 0,95 pentru sfârşitul acestui an, spunând că BCE nu-şi poate permite condiţii financiare mai aspre când aşteptările privitoare la inflaţie sunt încă variabile.
Deutsche Bank a anunţat că-şi va reduce estimarea privitoare la PIB pe 2016 cu 0,2% dacă euro nu-şi va relua tendinţa de scădere.
Goldman Sachs Asset Management şi-a menţinut estimările, spunând că perspectiva economică a BCE este una optimistă şi că banca ar putea fi nevoită să opereze o nouă relaxare în cel de-al doilea semestru al anului viitor.
