Noul lider maghiar Peter Magyar a anunţat clar înainte de alegeri că dacă va ieşi victorios, niciun muncitor străin nu va mai intra în Ungaria din luna iunie. În schimb, vor fi atrase joburi de valoare şi productivitate ridicată. Şi totuşi, mari părţi din economia maghiară se bazează masiv pe astfel de forţă de muncă şi ar intra în declin în lipsa acesteia, notează Daily News Hungary. Istvan Kapitany, noul ministru al economiei şi energiei, a evidenţiat pilonii-cheie ai noului model economic maghiar. Printre aceştia: suspendarea recrutării muncitorilor străini, înăsprirea regulilor pentru cei deja existenţi şi revizuirea stimulentelor de stat pentru investiţii. Politicienii Tisza au subliniat în repetate rânduri nevoia de locuri de muncă cu valoare ridicată pentru stăvilirea exodului tinerilor maghiari şi muncitorilor locali către Vest. Partidul intenţionează de asemenea să atragă sute de mii de persoane inactive pe piaţa locală a muncii.
Acest lucru ar permite repatrierea a aproximativ 120.000-130.000 de muncitori străini, dintre care mulţi sunt de fapt etnici maghiari.
O parte din muncitorii străini non-SEE din Ungaria sunt vorbitori nativi de maghiară din ţările vecine: Serbia sau Ucraina. Pe lângă aceştia, sunt sârbi şi ucraineni din ţările respective. Al treilea grup provine din Asia de sud-est.
Conform Biroului central de statistică al Ungariei (KSH), în 2025 aproape 20.000 de ucraineni lucrau pe plan local, aproximativ 11.000 din Filipine, 9.600 din China şi câte 7.000, până la 8.000 din Vietnam, Slovacia şi România. Numărul indienilor din economia maghiară se ridică la aproape 5.000, aceştia fiind urmaţi de departe de turci, ruşi şi sârbi. „Alte“ ţări contribuie cu peste 20.000.
Ţările asiatice cresc ca importanţă pe o medie multianuală. Comparativ cu 2024, cea mai accentuată creştere a fost din China (2.653%), urmată de Filipine (1.445) şi alte ţări (1.001). Şi India a înregistrat o creştere notabilă (689). În schimb, cifrele din Ucraina şi România scad vertiginos, pe măsură ce muncitorii din aceste ţări merg mai spre vest.
Majoritatea muncitorilor străini lucrează în servicii administrative şi de suport, urmate de industrie, comerţ şi reparaţii de vehicule. Cu toate acestea, mulţi lucrează şi în domeniul sănătăţii şi agriculturii. În unele cazuri, munca lor este indispensabilă.
Lajos Braunmuller, redactor-şef al revistei Agrarszektor, susţine că agricultura maghiară nu ar putea susţine producţia folosind doar forţă de muncă internă sau din UE. Zootehnia se confruntă cu aceeaşi problemă.
Producţia internă, logistica şi construcţiile ar avea la rândul lor probleme în lipsa muncitorilor străini. O schimbare bruscă ar paraliza aceste industrii, deoarece mobilizarea rezervelor de forţă de muncă locale ar necesita investişii substanţiale. Pe fundal se află o populaşie maghiară în scădere, cu mai puţini angajaţi şi mai mulţi vârstnici aflaţi în întreţinere.
