Banca centrală a Ungariei este prima din UE care în criza pandemică a început să majoreze dobânzile pentru a stopa inflaţia. A făcut-o pentru prima dată la începutul verii trecute, dar creşterile de preţuri au continuat să accelereze, stabilind luna trecută un nou record. De aceea, cred analiştii, banca centrală va reacţiona în şedinţa de politică monetară de astăzi cu o majorare uriaşă a dobânzii.
O astfel de mutare s-ar încadra în tendiţa din ce în ce mai largă din economia mondială ca băncile centrale să părăsească tranşeele din care au apărat economiile de criză şi să se angajeze într-un război total cu inflaţia. SUA şi Marea Britanie au majorat săptămâna trecută dobânzile, adică au scumpit creditul, principalul instrument de politică monetară prin care creşterile de preţuri pot fi frânate.
BCE n-a pornit pe acest drum, preferând să aştepte, să observe şi să se asigure că inflaţia este temporară, sperând că criza energiei care umflă facturile sau arde bani din bugete mai peste tot în Europa se va încheia odată cu venirea primăverii. A izbucnit între timp războiul din Ucraina, care a trimis preţurile materiilor prime la cele mai ridicate niveluri de după 2008, arată Financial Times. Inflaţia este astfel cu mult deviată în sus faţă de ţintele băncilor centrale şi pare că va persista mai mult decât se credea în urmă cu doar o lună.
Rezerva Federală a SUA, banca centrală a celei mai mari economii a lumii, a anunţat că va urca dobânzile de până la şapte ori anul acesta. Ar fi cea mai clară strategie propusă de vreuna dintre marile bănci centrale. Însă SUA sunt departe de războiul din Ucraina şi de efectele acestuia.
Zona euro şi UE nu sunt la fel de autosuficiente economic ca SUA, iar războiul acutizează mai multe probleme: penurii de materii prime, incertitudini în agricultură, nevoia de a renunţa la energia rusească şi obligaţia, pentru companii, de a ieşi şi abandona piaţa rusă. Toate acestea vor avea un efect de frânare asupra economiilor.
Astfel, războiul ruso-ucrainean a pus băncile centrale în faţa unei dileme: cum să oprească scumpirile fără să sufoce revenirea economică. Sau ce să sacrifice. China, de obicei motorul de creştere a economiei mondiale, implementează cu stricteţe strategia de COVID zero, şi pentru că acolo pandemia a reizbucnit cu putere, guvernul închide din nou fabrici şi porturi. Aceasta înseamnă prelungirea sau noi sincope pe lanţurile de aprovizionare.
Cehia este cea de-a doua ţară din UE, după Ungaria, unde banca centrală a atacat inflaţia prin creşterea dobânzilor.
Duminică, guvernatorul băncii centrale Jiri Rusnok a avertizat că inflaţia ridicată din ţara sa, de 13-14% în următoarele luni, ar putea duce la o frânare dramatică a creşterii economice, poate până la zero până la sfârşitul anului. Rusnok crede că o recesiune este probabilă nu doar în Cehia, cea mai matură economie est-europeană, ci în întreaga Europa.
În această situaţie, vulnerabile vor fi mai ales economiile dependente de exporturi, cum este cea cehă, nortează Radio Praga.
În februarie, inflaţia a atins 11,1%. Banca centrală poloneză a crescut dobânda de politică monetară cu 75 de puncte de bază la începutul acestei luni, ceea ce este mult. Instituţia a rămas însă în urma colegelor est-europene, iar acum recuperează. Analiştii se aşteaptă la noi creşteri.
Guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski i-a liniştit pe polonezi spunând că economia, cea mai mare din regiune, are fundaţii solide şi că nu este pândită de vreun pericol. Analiştii vorbesc însă de inflaţe ca de un pericol.
Glapinski a încurajat ideea că banca va acţiona în continuare prin dobânzi pentru a domoli inflaţia, ajunsă la 8,5% în februarie. Guvernul polonez are desfăşurate deja două „scuturi antiinflaţie“ şi, mai nou, un scut „anti-Putin“. Alţii nu sunt atât de optimişti. „Au apărut deja de ceva timp îngrijorări că vine stagflaţia (inflaţie însoţită de scădere economică) şi, cu tot ce se întâmplă în Ucraina, lucrurile încep să accelereze“, spune Gregory Peters, analist la Fixed Income, citat de Bloomberg. BCE are rata dobânzii de referinţă de minus 0,5%, iar preţurile cresc încontinuu în zona euro. Însă zona euro nu este o economie omogenă. Inflaţia a explodat în economiile baltice şi accelerează în Germania.
Pe de altă parte, ţările sudice, cu economii neperformante, ar prefera ca BCE să-şi menţină cât mai mult mecanismele de stimulare a creşterii economice. Dobânzile negative sunt unul din aceste mecanisme. Totuşi, traderii pariază din ce în ce mai mult că instituţia va aduce dobânda la zero până la finalul acestui an, în două etape. Aşteptările lor au fost încurajate de doi oficiali de rang înalt ai BCE. Este vorba de Klaas Knot şi de Robert Holzmann. Primul a spus că nu exlude două majorări de dobânzi anul acesta dacă inflaţia schimbă într-o viteză superioară. Al doilea a afirmat că este în favoarea majorării dobânzilor.
