Admiterea in cadrul Uniunii Europene a zece tari candidate in 2005 ar putea costa statele membre aproximativ 44 miliarde de euro (40 de miliarde de dolari), potrivit unui studiu publicat de banca germana Dresdner Bank.
Analistii bancii nu considera insa ca Romania va fi inclusa in acest prim val, in aceeasi barca cu tara noastra fiind si Bulgaria si Turcia, desi vor fi admise toate statele est-europene, inclusiv Malta sau Cipru.
Realizatorii raportului subliniaza faptul ca bugetul de 105 miliarde de euro planificat pentru acel an, nu va putea acoperi costurile largirii Uniunii, decat daca vor fi introduse reforme radicale, relateaza Financial Times.
Uniunea Europeana a aprobat pana acum costuri maxime pentru extindere de 14,2 miliarde de euro in 2005 si 16,7 miliarde in 2006 - mai putin de 0,2% din Produsul Intern Brut total al Uniunii.
Acest buget a fost elaborat intr-o perioada in care statele membre nu credeau ca vor fi acceptate mai mult de sase candidate. De asemenea, Uniunea Europeana nu credea la acea data ca va fi nevoita sa efectueze plati directe pentru sectorul agricol al tarilor est-europene.
Estimarile Dresdner sunt bazate totusi pe presupuneri diferite. Vechii membri vor primi si in continuare acceasi suma de bani pentru finantarea politicilor agricole si structurale. Impreuna, aceste fonduri reprezinta 80% din bugetul Uniunii.
De asemenea, analistii au luat in considerare faptul ca Uniunea Europeana va face un adevarat "big bang" al extinderii, acceptand Malta, Cipru si toate statele din centrul si estul Europei, mai putin Romania, Bulgaria si Turcia - cu care nu a inceput inca negocierile de aderare.
Pana in prezent insa, Uniunea nu a decis in ce perioada si care vor fi tarile care vor accede in UE, desi, cu ocazia summit-ului din decembrie de la Nisa, sefii statelor membre au afirmat ca "spera" ca primul val de candidati sa fie pregatit sa participe la alegerile pentru Parlamentul Europei.
O alta ipoteza luata in considerare de analistii Dresdner Bank este integrarea imediata si cu puteri depline a noilor membri in fiecare program al Uniunii Europene, inclusiv ajutorul direct si fondurile structurale destinate candidatilor neinclusi in primul val. Aceasta prevedere nu este inca in vizorul Comisiei Europene.
Estimarile costurilor finantarii extinderii coincid cu controversele dintre cele 15 state membre privind modul in care va fi reformat bugetul Uniunii, dupa ce actualele prevederi financiare vor lua sfarsit in 2006.
Germania a cerut deja ca fondurile de ajustare structurala sa fie transferate de la regiunile sarace din statele occidentale catre tarile din estul Europei, atunci cand acestea vor fi admise in structurile UE, mai degraba decat majorarea costurilor de capital. Pe de alta parte, Spania face un lobby puternic pentru a-si pastra nivelul de finantare pe care il primeste in prezent si dupa extindere.
Avand in vedere aceste scenarii, Dresdner sustine ca cele mai mari costuri de integrare europeana vor fi suportate in principal de Germania, Marea Britanie, Italia si Franta. Pe baza acestor supozitii, realizatorii studiului afirma ca aportul net al Germaniei la bugetul Uniunii se va dubla, pana la 21 de miliarde de euro.
Contributia neta a Marii Britanii se va majora brusc, de la 5,3 miliarde de euro, pana la 16,4 miliarde. De asemenea, Franta si Italia vor fi nevoite sa contribuie la bugetul Uniunii cu sume mult mai mari.
Fondurile franceze vor creste de la 1,1 miliarde euro la 8,2 miliarde, iar finantarea din partea Italiei va ajunge la 8,5 miliarde, comparativ cu cele 1,8 miliarde platite in prezent.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
