Preţul aurului a depăşit pentru prima dată pragul de 4.000 de dolari pe uncie, în condiţiile în care temerile privind economia Statelor Unite şi un al shudownului guvernamental au alimentat o nouă etapă a unei raliuri spectaculoase, scrie Bloomberg.
Este un moment de referinţă pentru metalul preţios, care în urmă cu doar doi ani se tranzacţiona sub 2.000 de dolari. De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu peste 50%, depăşind randamentele acţiunilor de la începutul secolului până în prezent.
Tensiunile geopolitice tot mai ridicate, îngrijorările privind independenţa Rezervei Federale americane şi instabilitatea fiscală din SUA au determinat o creştere accelerată a cererii pentru active considerate sigure. Băncile centrale au continuat să cumpere aur într-un ritm ridicat, consolidând astfel ascensiunea preţului.
„Depăşirea pragului de 4.000 de dolari nu ţine doar de frică, ci de o reconfigurare a portofoliilor globale. Pe măsură ce datele economice sunt în aşteptare, iar reducerile de dobânzi se conturează la orizont, randamentele reale scad, în timp ce acţiunile din sectorul AI par supraevaluate. Băncile centrale au pus bazele raliului, dar fondurile ETF şi investitorii de retail conduc acum următorul val.” explică Charu Chanana, strateg la Saxo Capital Markets.
Preţul aurului a urcat cu până la 1,3% miercuri, atingând un nou vârf de 4.037,10 dolari pe uncie, şi se tranzacţiona la 4.028,13 dolari la ora 14:02, ora Singapore.
De fiecare dată, salturile majore ale aurului au coincis cu perioade de tensiuni globale: peste 1.000 $/uncie după criza financiară din 2008, peste 2.000 $ în timpul pandemiei Covid şi 3.000 $ în 2018, în contextul războaielor comerciale lansate de administraţia Trump.
Acum, pragul de 4.000 $ este depăşit pe fondul unei confruntări fără precedent între preşedintele Donald Trump şi Fed, care include ameninţări la adresa conducerii instituţiei şi tentative de a forţa schimbări în Consiliul Guvernatorilor.
Un Fed mai „docil”, care ar reduce dobânzile şi ar alimenta inflaţia, ar putea crea o situaţie ideală pentru aur, care este considerat o protecţie naturală împotriva inflaţiei, dar este dezavantajat în perioadele cu dobânzi ridicate.
Aurul se îndreaptă către cea mai bună performanţă anuală din anii ’70, o perioadă marcată de inflaţie galopantă şi renunţarea la etalonul aurului. Atunci, presiunile politice asupra Fed au dus la politici monetare relaxate şi o creştere de 15 ori a preţului aurului în decurs de un deceniu.
Stephen Miller, consilier de strategie la GSFM, afirmă că „motivul pentru care investitorii cumpără aur — şi ar trebui să continue să o facă — ţine de calităţile sale de diversificare. Suntem doar la începutul acestui trend”. El estimează că preţurile ar putea ajunge la 4.500 de dolari pe uncie până la mijlocul anului viitor.
Şi miliardarul Ray Dalio a subliniat recent că aurul este „în mod cert un refugiu mai sigur decât dolarul”, în timp ce fondatorul Citadel, Ken Griffin, a pus raliul pe seama creşterii neîncrederii în activele denominate în dolari.
După criza financiară globală, băncile centrale au trecut de la vânzători net la cumpărători net de aur. Ritmul achiziţiilor s-a dublat după ce SUA şi aliaţii săi au îngheţat rezervele valutare ale Rusiei în 2022, determinând multe state să-şi diversifice rezervele.
„Achiziţiile ridicate ale băncilor centrale reprezintă o schimbare structurală în gestionarea rezervelor, iar noi nu anticipăm o inversare a tendinţei în viitorul apropiat”, scrie Lina Thomas, strateg la Goldman Sachs. Banca de investiţii a ridicat prognoza pentru preţul aurului la 4.900 dolari/uncie până în decembrie 2026, de la 4.300 anterior.
Şi celelalte metale preţioase au avut evoluţii pozitive: argintul a crescut cu 2,3%, atingând cel mai înalt nivel din aprilie 2011, iar platina şi paladiul s-au apreciat. În acelaşi timp, indicele Bloomberg Dollar Spot a urcat cu 0,2%.
