Business Internaţional

Cu agravarea conflictului din Siria, o gaură neagră a geopoliticii, creşte febra războiului în Orientul Mijlociu. Cel mai vizibil impact economic este scumpirea petrolului. Dacă barilul va ajunge la 80 de dolari, economia mondială va suferi un şoc

Cu agravarea conflictului din Siria, o gaură neagră a...

Autor: Bogdan Cojocaru

15.04.2018, 20:58 1665

Ultimele atacuri din Siria arată că febra războiului în Orientul Mijlociu creşte, iar orice război are un impact economic. Complexitatea conflictului sirian, în care sunt implicate SUA, Marea Britanie, Franţa, Rusia, Israel, Iran, Turcia şi state din Golful Persic, face ca efectele curente şi posibile ale acestuia să depăşească regiunea.

Pentru Siria, efectele sunt devastatoare.

Atacurile cu rachete cum au fost cele de la sfârşitul săptămânii trecute prin care SUA, Marea Britanie şi Franţa au distrus facilităţi siriene unde se produceau sau se depozitau arme chimice, în pofida agitaţiei diplomatice şi a pierderilor de vieţi omeneşti au de obicei un impact limitat pe pieţe.

Însă Siria este o gaură neagră a geopoliticii. Petrolul se scumpeşte deja, iar strategii de la JP Morgan cred că preţurile acestei surse de energie ar putea sări la 80 de dolari pe baril de la 67 de dolari vineri dacă SUA şi Uniunea Europeană reimpun sancţiuni Iranului, unul dintre susţinători regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad, scrie Bloomberg. SUA încearcă deja să izoleze anumite sectoare ale economiei Rusiei, tot un susţinător al lui al-Assad, luând la ţintă până acum companii ca pro­­du­cătorul de aluminiu Rusal - cel mai mare din

Rusia -, cu importanţă modestă pentru economie, dar mare în anumite contracte de livrare de aluminiu. Cotaţiile acestui metal au atins săptămâna trecută maximul ultimelor trei luni. Rusia are o economie dependentă de exportul de materii prime, iar prin gigantul Gazprom este cel mai mare exportator de gaze naturale din lume. Preţurile gazelor le urmează de obicei pe cele ale petrolului cu o oarecare latenţă.

Şi preţurile aurului au crescut săptămâna trecută, metalul preţios fiind consierat un activ-adăpost în vremuri dificile. Apoi, istoria arată că atunci când SUA efectuează operaţiuni militare în Orientul Mijlociu pe busele americane acţiunile companiilor din sectorul apărării evoluează mai bine decât cele ale celorlalte companii.

„Riscuri despre care credeam că se pot materializa în această vară prin sancţiuni contra Iranului ies la suprafaţă cumva mai rapid din cauza evenimentelor din Siria“, spune un strateg al băncii americane JP Morgan pentru a explica de ce este posibil ca petrolul să se scumpească. Iranul este membru al Organizaţiei Statelor Producătoare de Petrol (OPEC).

Strategii JPMorgan se aşteaptă ca preţurile mai mari ale petrolului să dureze între trei şi şase luni. Apoi ar urma reacţia pieţei la petrolul de şist american. Cotaţia petrolului Brent, referinţa internaţională, a crescut cu 8% de la începutul anului şi cu peste 30% în ultimele 12 luni. Decizii privind sancţionarea Iranului pot veni în luna mai. Când, pe 6 aprilie, Washingtonul a impus noi sancţiuni pentru izolarea şi slăbirea economiei ruseşti, acestea nu au fost asociate cu vreo acţiune anume a Rusiei, ci par a fi o condamnare generală a conducerii de la Moscova. Departamentul Trezoreriei declara pe 6 aprilie că „guvernul rus se angajează într-o varietate de activităţi maligne peste tot în lume, inclusiv prin continuarea ocupării Crimeii, instigarea la violenţă în estul Ucrainei, furnizarea de arme regimului Assad în condiţiile în care acesta îşi bombardează propriii civili, încercarea de a submina democraţiile occidentale şi ciberactivităţi maliţioase“.

În urma sancţiunilor, Rusal, care are o cotă de 9% pe piaţa mondială a aluminiului, a ajuns în pragul colapsului. Washingtonul i-a pus în colimator pe şefii de la Gazprom şi Surgutneftegas Alexei Miller şi Vladimir Bogdanov, însă le-a lăsat în pace companiile. Dacă SUA ar sancţiona şi Gazprom, ar fi afectate probabil livrările de gaze ruseşti către aliaţii din Europa. Pe de altă parte, Kremlinul şi mari companii germane insistă cu construirea unui gazoduct, Nord Stream, despre care Washingtonul spune că nu are sens economic, fiind de fapt un proiect politic. Sancţiuni contra producătorilor de combustibili fosili din Rusia ca Surgutneftegas şi Rosneft ar împinge preţurile petrolului şi gazelor naturale în sus, scrie Deutsche Welle. Dacă războiul din Siria face ca petrolul să se scumpească şi mai mult, Arabia Saudită s-ar putea folosi de această ocazie pentru a limita exporturile OPEC şi împinge preţurile şi mai sus. Impactul economic al petrolului la peste 80 de dolari pe baril ar crea unde de şoc în jurul lumii.

În Turcia, incursiunile militare costisitoare, dar cu impact la public maxim, împotriva kurzilor din ţara vecină Siria au trezit apetitul liderilor politici şi  generalilor pentru achiziţii de vechicule blindate noi şi de elicoptere. Comisia pentru achiziţii pentru apărare a discutat pe 31 ianuarie despre 55 de programe în valoare de 9,4 miliarde de dolari. Turcia, al cărei preşedinte Recep Tayyip Erdogan îl percepe pe al-Assad ca pe un duşman personal, produce, spre exemplu, elicoptere americane Sikorsky, cumpără rachete ruseşti, dar are şi programe de înarmare în întregime locale. Turcia produce tancul de nouă generaţie Altay.

Prelungirea şi agravarea conflictului din Siria i-ar ajuta pe producătorii turci de arme şi companiile străine care vând arme Turciei.

În Siria, războiul reprezintă deja o tragedie umană de proporţii. Estimările ONU arată că circa 700.000 de civili au fost ucişi de la începutul violenţelor, iar 13 milioane de oameni - peste jumătate din populaţie, şi-au părăsit locuinţele. Economia siriană este ca inexistentă. Pagubele la nivelul infrastructurii şi creşterii economice pierdute se ridică la 291 miliarde de dolari - de mai multe ori PIB-ul ţării din 2011 -, potrivit unui raport al Băncii Mondiale din 2017. Mai mult de trei sferturi din forţa de muncă nu are de lucru, ceea ce are consecinţe devastatoare pentru viitor. Sistemul de sănătate este la pământ. Banca Mondială a calculat că mai multe persoane au murit din cauza bolilor sau a lipsei de îngrijire medicală decât din cauza activităţilor militare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO