Povestea Agrokor, un concern din sectorul alimentar şi de retail cu aproximativ 60.000 de angajaţi la nivelul Europei de Sud-Est, pune de asemenea în lumină capitalismul de cumetrie din Balcani, cu amestecul său toxic de finanţare toxică, supervizare laxă a companiilor şi conexiuni strânse între lumea politică şi cea de business.
Povestea are potenţialul de a obliga cea mai nouă membră a UE să organizeze a treia rundă de alegeri generale din mai puţin de doi ani, chiar în condiţiile în care economia sa, una dintre cele mai sărace din bloc, dă semne de redresare după aproape opt ani de declin.
Agrokor este 95% deţinut de Ivica Todoric, un magnat supranumit adesea „Şeful“, care a început ca un mic comerciant de flori şi trăieşte acum într-un castel la marginea Zagrebului. Importanţa companiei sale pentru Croaţia ar fi greu de supraestimat. Veniturile totale ale acesteia se învârt în jurul a 50 miliarde de coroane croate (uşor sub 7 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 15% din PIB-ul ţării.
Astfel, când Agrokor s-a aflat în pragul colapsului sub povara uriaşelor sale datorii la începutul acestui an, guvernul premierului croat Andrej Penkovic s-a grăbit să adopte o lege, supranumită Lex Agrokor, care a permis statului să intervină şi să ţină compania la suprafaţă. Todoric a dememisionat luna trecută, iar o echipă de management de criză desemnată de guvern a preluat controlul situaţiei şi s-a lansat în negocieri cu creditorii.
Implicarea guvernului a scos la lumină relaţiile apropiate ale Agrokor cu elita politică.
Social-democraţii din opoziţie au cerut demisia ministrului de finanţe Zdravko Maric, senior manager responsabil de strategie şi pieţe de capital la Agrolor până la începutul anului 2016.
Maric a negat că ar fi fost la curent cu problemele financiare ale Agrokor însă social democraţii au cerut un vot de neîncredere în parlament. La vot, 75 de deputaţI au votat pentru, 75 împotrivă, astfel că Maric a scăpat, cel puţin deocamdată. Însă coaliţia dintre partidul conservator al lui Plenkovic, HDZ, şi Most, un grup de partide anti-corupţie, pare îngropată.
HDZ poateîncerca să formeze o nouă majoritate parlamentară, însă discuţii serioase în acest sens nu sunt aşteptate a avea loc până după alegerile locale din 21 mai. Dacă discuţiile vor eşua, o nouă rundă de alegeri parlamentare ar putea avea loc, deşi situaţia nu are şanse de a se schimba.
Zarko Puhovski, analist politic independent şi fost profesor de ştiinţe politice, spune că afacerea Agrokor evidenţiază pericolele existenţei unor legături atât de apropiate între o companie şi elita politică. Un număr de înalţi oficiali de stat din ultimele două decenii au fost recrutaţi din cadrul companiei.
„În loc ca instituţiile de stat să supervizeze Agrokor, Agrokor a controlat statul“, arată Puhovski.
Braţele lungi ale Agrokor
Grupul produce carne, lactate, îngheţată, apă îmbuteliată şi ulei alimentar, deţinând de asemenea cel mai mare lanţ de distribuţie de ziare din Croaţia. Şase din companiile sale sunt listate pe bursa din Zagreb.
Divizia sa de retail, Konzum, deţine cea mai mare reţea de retail din Balcani, iar magazinele sale sunt vitale pentru industria turismului de vară extrem de profitabilă a Croaţiei.
Grupul a intrat în impas după ce s-a lansat într-o expansiune frenetică în ultimul deceniu, acumulând datorii de 50 miliarde de coroane (6 miliarde de euro). Fondurile totale ale acţionarilor se ridicau la 7,5 miliarde de coroane la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut, implicând datorii de şase ori capitalurile proprii.
Consultantul financiar Andrej Grubisic spune că criza companiei este rezultatul unei „combinaţii tipice de expansiune rapidă, investiţii prea mari, profitabilitate scăzută şi finanţare costisitoare“. Totuşi, arată acestea, toată lumea, de la bănci la furnizori, era conştientă cum stau lucrurile şi au profitat cât au putut.
Două bănci ruseşti, Sberbank şi VTB, se numără printre principalii creditori ai companiei. Sberbank a anunţat că poartă discuţii cu investitori internaţionali pentru vânzarea părţii deţinute din datoriile Agrokor. Alţi creditori majori sunt Erste Group şi Raiffeisenbank din Austria şi UniCredit şi Intesa Sanpaolo din Italia.
Croaţia a angajat AlixPartners din New York pentru consultanţă legată de restructurarea Agrokor. Noul management spune că a obţinut o injectţie iniţială de lichidităţi de 80 milioane de euro de la băncile locale, dar va avea nevoie de alte 450 de milioane de euro pentru ca grupul să-şi desfăşoare operaţiunile în mod normal în acest an.
Potrivit lui Puhovski, criza ar putea determina politicieni din Slovenia, Bosnia, Serbia şi Muntenegru, alte ţări din regiune unde Agrokor are o prezenţă însemnată, să-şi întărească retorica legată de „protejarea intereselor naţionale“. Miniştrii comerţului din cele patru ţări s-au întâlnit la mijlocul lunii aprilie pentru a discuta cum să minimizeze consecinţele negative.
„Într-un final, însă, totul va scădea în intensitate, iar interesele comerciale vor avea din nou câştig de cauză“, afirmă Puhovski.
