• Leu / EUR4.9474
  • Leu / GBP5.8404
  • Leu / USD4.7141
Business Internaţional

Un aisberg care dacă se va clătina va zgudui din nou oceanul planetar: Ceva tot nu funcţionează în economia SUA după 8 ani de la marea criză, în timp ce prezidenţiabilii se ascund într-o lume paralelă cu realitatea

Un aisberg care dacă se va clătina va zgudui din nou oceanul planetar: Ceva tot nu funcţionează în economia SUA după 8 ani de la marea criză, în timp ce prezidenţiabilii se ascund într-o lume paralelă cu realitatea

Autor: Bogdan Cojocaru

04.08.2015, 20:03 8355

Între timp, prezidenţiabilii a­me­ricani, preocupaţi cu retorica de campanie, ies în faţă mai degrabă cu planuri economice fanteziste care ignoră realitatea.

Veştile vin când Rezerva Federală americană (Fed), banca centrală a SUA, încearcă să găsească momentul potrivit pentru a începe normalizarea politicii monetare prin prima creştere a dobânzii de referinţă după aproape un deceniu de pauză. Dobânzile mici au făcut creditul ieftin în perioada de criză sprijinind astfel economia, dar favori­zează acumularea de datorii şi reduc profitabilitatea investiţiilor, cu impact direct asupra fondurilor de pensii.

Stagnare economică în Statele Unite sau orice turbulenţe prin care ar trece economia americană înseamnă probleme pentru Uniunea Europeană, pentru care SUA reprezintă de departe principala piaţă de export.

De asemenea, aşa cum au arătat anii trecuţi, creşterea dobânzilor în SUA în­seamnă vremuri dificile pentru econo­mi­ile emergente, care au active cu ran­damente ridicate dar cu grad crescut de risc şi către care s-au îndreptat o parte din banii investitorilor când Fed a în­ce­put să micşoreze dobânzile. Do­bânzi mai mari ar face activele ame­ricane din nou atractive. Fed a lăsat să se înţeleagă că va începe să majoreze do­bânzile atunci când datele macroeco­no­mice o vor convinge că economia este su­ficient de puternică pentru a le suporta.

 

Statisticile care neliniştesc

Revenind la aceste date, costurile cu forţa de muncă din SUA au înregistrat în această primăvară cel mai lent ritm de creştere din ultimele trei decenii, un semn al persistenţei creşterilor salariale slabe. Un indicator al acestor costuri a crescut cu doar 0,2% în al doilea trimestru faţă de primul, potrivit cifrelor Departamentului Muncii, scrie The Wall Street Journal. Analiştii chestio­naţi de ziarul american se aşteptau la o creştere de trei ori mai rapidă.

Datele sugerează că anemia pieţei muncii nu a trecut, cu toate că şomajul s-a redus. „În acest stadiu al ciclului de afaceri, în care condiţiile de pe piaţa muncii s-au îm­bu­nătăţit considerabil, creşterile salariale ar fi trebuit să accelereze. Salariile slabe sunt un lucru care oarecum te pune în încurcătură având în vedere anunţurile recente făcute de marile companii, printre care Wal-Mart şi Target, că măresc re­mu­neraţiile angajaţilor”, spun Stuart Hoff­man şi Gus Faucher, analişti la PNC.

Oficialii de la Fed urmăresc cu atenţie evoluţia preţurilor. Ei cred că accelerarea salariilor va fi semnul că piaţa muncii s-a însănătoşit la şase ani după ieşirea economiei din recesiune.

Cheltuielile consumatorilor, baza economiei americane, au înregistrat în iunie cea mai slabă creştere din ultimele patru luni în condiţiile în care cererea pentru automobile a amorţit. Indicatorul a urcat cu 0,2% în ritm lunar, după un avans de 0,7% (modificat în scădere de la 0,9%) în luna mai. Cheltuielile consumatorilor contribuie cu două treimi la activitatea economică. În iunie, cheltuielile cu bunuri destinate unei utilizări îndelungate, cum sunt automobilele, au scăzut cu 1,3%.

De asemenea, a încetinit şi activitatea din industria manufacturieră, scrie Reuters. Indicele activităţii uzinelor calculat de o asiciaţie a furnizorilor a scăzut la 52,7 puncte în iulie, de la 53,5 puncte în luna anterioară. Nivelurile care trec de 50 de puncte indică creştere.

„Nu doar că avansul economic a încetinit în ultimii ani, dar şi compoziţia creşterii s-a schimbat uşor într-un mod mai puţin favorabil creşterii pe termen scurt”, a explicat John Silvia, analist la Wells Fargo.

 

Cursa prezidenţială se transformă într-un dezastru pentru competitivitatea Americii

Fie că va fi Hillary Clinton, fie că va fi Donald Trump, oricine va câştiga alegerile prezidenţiale din 2016 va aduce probabil cu el la Casa Albă un bagaj greu anti-business, scrie publicaţia britanică The Telegraph. Toţi candidaţii care au şanse să ocupe şefia Americii promovează politici care vor împinge economia americană înapoi cu un deceniu sau chiar mai mult. Cursa pentru poziţia de preşedinte se duce pe un fundal în care sclipesc semne de avertizare că economia, ca şi cea a UE, îşi pierde din avantajele competitive. Niciun candidat nu pare să dea atenţie acestor avertismente. Ei sunt prinşi în retorica de campanie. Dacă situaţia se complică în SUA, economia globală va avea de suferit în vremuri în care guvernele lumii sunt prinse cu rezolvarea problemelor de acasă şi acordă prea puţină atenţie revigorării economiei mondiale.

La dreapta spectrului politic, Trump, din partea republicanilor, conduce haita. El ar primi 19% din voturi.  Trump, notoriu pentru gafele pe care le face şi pentru insultele aduce anumitor categorii de alegători (cu toate acestea nu-şi pierde din popularitate), împinge în faţă un amalgam comic de măsuri protecţioniste şi naţionalism economic potrivite mai mult pentru Franţa decât pentru SUA. „Trumponomica” implică renegocierea acordurilor de comerţ liber încheiate de SUA cu restul lumii, slăbirea dolarului pentru ajutarea industriei şi restricţionarea imigraţiei. Toate acestea pentru revigorarea muncitorilor caucazieni din clasa de mijloc, care a cunoscut apogeul „puterii” în anii ’50-’60. Astfel de politici ar fi toxice pentru economia americană. Nicio naţiune dezvoltată nu va putea concura cu pieţele emergente pentru producţia de bază.

De cealaltă parte a spectrului politic lucrurile nu stau mai bine. Se prea poate ca Bill Clinton să fi avut o guvernare pro-business, dar soţia sa, Hillary, deviază mult spre stânga. Unul dintre puţinele sale planuri concrete implică un set complex de schimbări în privinţa câştigurilor de capital. Investitorii ar plăti mai puţine taxe atât timp cât ar deţine acţiuni la companiile potrivite în perioada potrivită. Regulile ignoră convenabil faptul că birocraţii din guvern nu au nici cea mai mică idee despre ce fel de investiţii are nevoie economia. La finalul jocului se va constata că se dublează taxa pentru cei mai mulţi investitori. Bill Clinton a redus această taxă.

 

Un semn de disfuncţionalitate a pieţei muncii este că şomajul se reduce, dar nu cresc salariile, ceea ce deprimă consumul

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9474
Diferență: 0,004
Ieri: 4.9472
Azi: 4.7141
Diferență: 0,2573
Ieri: 4.7020
Azi: 5.8404
Diferență: 0,0977
Ieri: 5.8347
Azi: 4.8270
Diferență: 2,2778
Ieri: 4.7195