Departe sunt zilele când „băieţii“ opreau pe drumurile pustii din Bulgaria autocarele cu români care se întorceau din Grecia sau Turcia pentru a cere taxă de protecţie şi efectua mici confiscări. Acum Bulgaria, statul est-european cu cea mai mare disciplină fiscală, îşi propune să intre în zona euro în 2024 şi este ţară membră a NATO. Însă haosul politic şi social de după căderea comunismului s-a rafinat în clientelism politic, nepotism şi corupţie generalizată care i-au exasperat până şi pe americani.
Alegerile parlamentare de duminică, anticipate, au fost speciale pentru că au venit după o perioadă prelungită de proteste sociale şi sancţiuni americane contra corupţiei şi după un lung şir de scandaluri care ar trebui să arate că Bulgaria a ajuns un stat captiv sub conducerea fostului premier Boiko Borisov.
Scandalurile au fost alimentate de revelaţiile făcute în ultimele luni de un guvern provizoriu. Cele mai multe sondaje de opinie de dinainte de vot indicau sfârşitul erei Borisov, un politician care a condus într-un fel sau altul Bulgaria timp de 12 ani. Personajul a ajuns în lumea politicului ca bodyguard al dictatorului Todor Jivkov. A fost şi luptător de arte marţiale, portar de club de noapte şi pompier.
Sub Borisov, economia, protejată de crizele financiare prin ancorarea de euro (iar înainte de lansarea monedei unice europene leva a fost ancorată de marca germană) a cunoscut o perioadă de creştere moderată, însă a rămas cea mai săracă din UE, un teren propice pentru extinderea influenţei Rusiei şi Turciei, după cum scrie Financial Times.
Ca membru al Partidului Popular European, unul dintre cele mai puternice de pe scena politică a UE, şi ca aliat al cancelarului german Angela Merkel, politicianul bulgar a asigurat curgerea fondurilor europene în Bulgaria în ciuda criticilor că nu face destul pentru a stopa corupţia şi gestionarea deficitară a banilor.
„Amploarea corupţiei este impresionantă. Nu este vorba doar de lăcomie, ci şi de putere“, spune Ivan Krastev de la Centrul pentru Strategii Liberale.
Anul trecut, furia societăţii a dat pe dinafară după publicarea unor fotografii cu teancuri de bancnote de 500 de euro şi un pistol aşezate pe noptiera lui Borisov. Acesta a explicat că este vorba de un trucaj, însă furia a dus la proteste antiguvernamentale care au durat mai multe luni.
Între timp, Borisov a demisionat, iar din 11 mai Bulgaria este condusă de un guvern provizoriu ai cărui miniştri şi-au ocupat timpul expunând ceea ce par a fi cazuri de clientelism, nepotism şi corupţie din timpul guvernului lui Borisov, notează Euractiv.
Luna trecută ministrul de finanţe provizoriu Asen Vasilev a arătat cum în 2020 doar şapte companii au primit fonduri publice de 1,7 miliarde euro din totalul alocat de 7,9 miliarde euro în acel an. La fel s-a întâmplat şi în 2019. Vasilev nu a spus însă numele companiilor.
Cotidianul SEGA scrie că pentru principalii 50 de beneficiari de fonduri publice numărul contractelor cu statul a crescut, în funcţie de implementarea unor proiecte de amploare precum construirea Balkan Stream, un gazoduct rusesc, care împovărează statul cu 1 miliard de euro pentru doar un contract. Datele arată concentrarea resurselor în anumite sectoare şi la anumite companii.
Despre Balkan Stream, denumirea bulgărească a TurkStream, criticii spun că reprezintă un cadou al lui Borisov pentru Gazprom, monopolul rus al exporturilor de gaze naturale.
Guvernul bulgar a construit cu banii contribuabililor bulgari un gazoduct pentru Rusia. Guvernul justifică investiţia prin comisioanele de tranzit primite. Iar Bulgaria cumpără gaze mai iftine de la Gazprom.
Criticii partidului de guvernământ Gerb spun şi că banca de dezvoltare înfiinţată de stat pentru a ajuta IMM-urile cu probleme în actuala criză a plătit 500 de milioane de euro către doar 8 firme, 4 având legături cu un om de afaceri controversat. Pentru a arăta că şi-au pierdut răbdarea cu lipsa de acţiune a Bulgariei contra corupţiei, autorităţile de la Washington au pus sub sancţiuni doi oameni de afaceri bulgari şi un oficial influent.
Sacţionate sunt şi 64 de companii asociate cu aceştia. Bulgaria nu este străină de schimbări politice bruşte care urmează furiei publice. De la căderea comunismului, bulgarii au mai votat de două ori pentru schimbarea clasei politice. În 2001, alegătorii ai ales un guvern condus de Simeon Saxe-Coburg-Gotha, care a domnit înainte de război sub titlul de Regele Simeon II. În 2009, Borisov este cel care a triumfat contra socialiştilor cu o platformă bazată de lege şi justiţie.
Între timp, spaţiul pentru presa independentă s-a micşorat, mogulii monopolizând industria. Bulgaria este pe ultimul loc în UE la libertatea presei într-un clasament al Reporterilor fără Frontiere.
