Candidata de extremă dreapta la alegerile prezidenţiale din Franţa Marine Le Pen şi-a înăsprit şi mai mult discursul la adresa finanţelor globale la începutul săptămânii în încercarea de a câştiga susţinerea alegătorilor de stânga în condiţiile în care liderul Frontului Naţional se situează în continuare pe locul doi după rivalul Emmanuel Macron în sondaje, scrie Wall Street Journal.
La mai puţin de o săptămână până la cel de-al doilea şi ultimul tur al alegerilor prezidenţiale, Le Pen l-a înfăţişat pe Macron drept întruchiparea globalizării necontrolate.
Le Pen l-a acuzat în repetate rânduri pe Macron că ar fi o marionetă a lumii finanţelor şi a fundamentaliştilor islamici, scrie The Washington Post. Liderul Frontului Naţional, care speră să obţină o victorie similară celei a lui Donald Trump, l-a comparat pe Macron cu Hillary Clinton.
Aceasta a încercat de asemenea în nenumărate rânduri să respingă argumentul lui Macron potrivit căruia acesta reprezintă schimbarea numindu-l pe acesta „căţeluşul“ nepopularului preşedinte Francois Hollande.
Le Pen a avertizat că politicile pro-business ale rivalului său nu vor duce la crearea de locuri de muncă.
Dacă va câştiga alegerile, Macron, fostul ministru al economiei de 39 de ani, care a lucrat la Rothschild & Cie., va fi primul fost bancher care ajunge la Palatul Elysee după Georges Pompidou în 1969, potrivit Bloomberg.
Într-un interviu recent însă, Macron a respins ferm acuzaţiile potrivit cărora ar fi „candidatul băncilor“, încercând să scape de această etichetă negativă pe care i-a ataşat-o Le Pen, scrie La Tribune.
„Nu sunt supus băncilor. Dacă aş fi supus băncilor, aş fi continuat să lucrez pentru ele. Dacă aş fi supus băncilor, nu aş fi susţinut, în calitate de ministru, o lege care a spart monopolul bancar permiţând împrumuturile între companii, permiţând dezvoltarea altor forme de finanţare a economiei în afara băncilor“, a declarat Macron.
Şi totuşi, după ce Macron a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, creşterea puternică a acţiunilor bancare a împins indicele bursier francez de referinţă CAC 40 la un maxim pe nouă ani, potrivit Bloomberg.
O victorie a lui Macron ar aduce mai multe beneficii pe termen lung băncilor decât un raliu post-electoral dacă acesta va putea câştiga susţinere pentru reducerea taxelor, facilitarea investiţiilor şi relaxarea legislaţiei din domeniul muncii. O accelerare a creşterii economiei franceze ar aduce băncilor franceze BNP Paribas şi SocGen marje mai mari la creditare.
Actualul preşedinte Francois Hollande a atacat la rândul său la început lumea finanţelor, declarând-o adevăratul său adversar când a candidat la preşedinţie în 2012. Recent, însă acesta a promis un „drapel roşu, alb şi albastru“ pentru orice manager de fonduri de hedging care cumpără un bilet Eurostar dus pentru Gare du Nord, potrivit The Guardian.
În ceea ce-l priveşte pe Trump, acesta a declarat într-un interviu recent acordat Bloomberg că analizează în mod activ divizarea giganţilor bancari de pe Wall Street, o susţinere a eforturilor de reintroducere a unei legi care separa operaţiunile bancare de consum de cele de investiţii.
În timpul campaniei prezidenţiale, Trump a vorbit despre o versiune nouă a legii Glass-Steagall din 1933 care instituia această separare. Acesta a vorbit de asemenea despre o reinstituire a barierei legale care a fost eliminată în 1999 în cadrul unei campanii de restrângere a reglementărilor din sectorul financiar condusă de preşedintele de atunci Bill Clinton.
Mai mulţi legislatori susşin că eliminarea acesteia a reprezentat unul din factorii care au declanşat criza financiară din 2008, argument respins ferm de Wall Street.
