Alegerile din Grecia riscă să arunce statul în haos şi să acutizeze criza europeană. Extremismul a intrat în Parlament

Partidele politice elene au intrat în campania electorală cu mesaje care variau de la îndemnele la prudenţă şi austeritate, transmise de partidele principale, la mina­rea graniţelor, soluţie propusă de partidul de extremă dreapta Chrysi Avgi (Răsăritul de Aur) pentru descurajarea imigranţilor.

PASOK, formaţiune socialistă condusă de fostul ministru de finanţe Evangelos Ve­ni­zelos, propune relaxarea ajustărilor fiscale prin extinderea cadrului temporal de im­ple­mentare de la doi la trei ani, adică menţi­nerea cursului stabilit de guvernarea ante­rioară, dar cu o schimbare a tempo­rizării.

Alexis Tsipras, liderul Syriza (stânga radicală) şi cel mai tânăr lider politic elen (37 ani), a mers constant pe ideea că austeritatea nu funcţionează şi cancelarul german Angela Merkel, campionul măsurilor de austeritate, ar trebui să îşi dea demisia. "Li­derii europeni, şi mai ales Angela Merkel, ar trebui să realizeze că politicile lor au suferit o înfrângere zdrobitoare", declara recent Tsipras la un post local de televiziune.

Pe de altă parte, comuniştii KKE şi neo-naziştii Chrysi Avgi se opun ferm măsurilor de austeritate şi finanţării externe, consi­derând că imixtiunea creditorilor externi în treburile interne ale Greciei constituie o lovitură adusă suveranităţii greceşti. Grecii Independenţi merg mai departe şi solicită Germaniei despăgubiri pentru crime de război din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Rezultatele alegerilor

În alegeri, conservatorii de la Noua Democraţie au obţinut 18,85% din voturi şi primesc 108 locuri în Parlament în timp ce PASOK s-a clasat pe locul trei cu 13,18% din voturi şi 41 de locuri. Grecii Inde­pen­denţi au obţinut 10% din voturi şi primesc 33 de locuri în Parlament în timp ce Stânga democratică (Dimar) a obţinut 6,1% din voturi şi 19 locuri în Parlament.

Cele două mari surprize ale alegerilor au fost Syriza (Coaliţia stângii radicale), care a devansat PASOK şi s-a clasat pe locul doi cu 16,78% din voturi şi 52 locuri, şi Chrysi Avgi ("Răsăritul de aur"), partid de extremă dreaptă care reuşeşte să intre în Parlament pentru prima dată, cu 6,97% din voturi şi 21 locuri.

Partidul comunist KKE va avea 26 locuri în Parlament, după ce a obţinut 8,48% din voturi.

Rezultatele alegerilor din 2012 sunt radical diferite faţă de cele din octombrie 2009, când PASOK a obţinut 102 locuri, Noua Democraţie 152 locuri şi KKE 22 locuri, în timp ce partide precum Răsăritul de Aur nu au reuşit să obţină decât 0,46% din voturi.

Haos politic

Cu 149 de locuri în parlament, Noua Democraţie şi PASOK au nevoie de cel puţin încă două locuri pentru o majoritate. Această majoritate ar fi cel mai probabil formată cu Grecii Independenţi sau cu Stânga Democratică, deşi partidele au intrat în campania electorală cu un puternic mesaj anti-austeritate. Acestea nu doresc însă părăsirea zonei euro.

Celelalte partide care au obţinut locuri în Parlament sunt mult prea diversificate şi dezbinate pentru a alcătui o majoritate coerentă.

În următoarele trei zile şeful partidului Noua Democraţie, Samaras, va primi un mandat de la preşedinte pentru a forma un nou guvern. Dacă Samaras nu reuşeşte să formeze guvernul, atunci mandatul va trece pentru alte trei zile la următorii clasaţi, Coaliţia de Stânga, după care la PASOK.

Dacă nici PASOK nu reuşeşte să formeze un guvern, atunci preşedintele elen, Karolos Papoulias, se va întâlni cu toate partidele şi va încerca să formeze guvernul. În cazul în care şi acest ultim efort eşuează, atunci se vor organiza noi alegeri parlamen­tare în Grecia.

Ce înseamnă rezultatele alegerilor?

Alegerile de duminică s-au organizat la doi ani după ce guvernul elen a negociat pri­mul pachet de finanţare externă, în valoare de 110 mld. euro. Un al doilea pa­chet de finanţare, în valoare de 130 miliarde euro, a venit la începutul acestui an îm­preună cu ample restructurări ale datoriei elene.

Dacă reuşeşte să negocieze o majoritate şi să alcătuiască un guvern, Samaras va trebui să implementeze o listă concretă de 70 măsuri convenite cu Uniunea Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional pentru reducerea cheltuielilor cu 11,5 miliarde euro. Noul parlament va trebui să adopte măsurile în iunie, potrivit Financial Times. Acest cadru temporal extrem de strâmt este motivul pentru care Samaras a declarat că nu doreşte reorganizarea alegerilor.

Economia Greciei s-a contractat cu 13% în ultimii trei ani, iar bursa de la Atena a pierdut aproximativ două treimi din valoare de la ultimele alegeri parlamentare din octombrie 2009.

Va rămâne Grecia în zona euro?

Grecia datorează momentan 266 miliarde euro, unde 194 miliarde euro, sau 73% din total, constituie datorie către Banca Centrală Europeană, guvernele din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional, potrivit Bloomberg.

În 2010, înainte de primul pachet de finanţare externă, Grecia avea datorii doar către sectorul privat în valoare totală de 310 miliarde de euro.

Deşi retorica liderilor europeni vizavi de situaţia economică a Greciei a mizat puternic pe ideea că grecii riscă să pără­sească zona euro, o astfel de evoluţie este puţin probabilă, consideră analiştii inter­vievaţi de Reuters.

Potrivit acestora, părăsirea zonei euro de către Grecia ar crea un precedent periculos pentru celelalte ţări cu probleme şi ar determina pieţele financiare să speculeze în privinţa următorului stat care o să renunţe la moneda unică europeană. Pe de altă parte, analişti Citigroup, citaţi de Bloom­berg, au declarat că riscul ca Grecia să părăsească zona euro a crescut de la 50% la 75% în urma alegerilor.

"Fără un guvern funcţional, pare puţin probabil că Grecia va reuşi să prezinte Troicii (FMI, UE şi BCE) până la sfârşitul lunii iunie planuri pentru economii bugetare însumând 7% din PIB", a scris într-un raport economistul Citi Guillaume Menuet.

Chiar şi cu sprijinul preşedintelui de­semnat în alegerile de duminică în Franţa, Fran­çois Hollande, este puţin probabil ca Grecia să obţină concesii în privinţa ac­tualului acord de ajutor, a spus Menuet. "Troica va amâna probabil următoarea tranşă a programului. În trimestrul al doilea este programată eliberarea a 31,3 miliarde de euro. Dacă Grecia nu face progrese, Troica va opri probabil programul. Statul şi băncile elene vor rămâne fără bani", se arată în nota Citigroup. Într-o astfel de situaţie, Grecia va fi obligată să părăsească zona euro, a afirmat Menuet, adăugând că pro­babilitatea ieşirii din uniunea monetară creşte rapid.

Grecia ar putea pierde fonduri structurale de 13 miliarde de Euro

Grecia riscă excluderea din rândul ţărilor care primesc fonduri de coeziune de la UE în următorul exerciţiu bugetar, 2014-2020, şi pierderea accesului la 13 miliarde de euro, deoarece statul pare să fi ajuns la un PIB pe cap de locuitor reprezentând 90% din media UE, scrie cotidianului elen Kathimerini. Pentru perioada respectivă, UE va aloca în total fonduri structurale de 376 miliarde de euro statelor membre, iar distribuirea acestora va fi decisă la sfârşitul unei perioade cruciale de trei luni în care vor fi purtate negocieri cu autorităţile europene.

Motivul pentru care Grecia ar putea pierde accesul la fonduri europene este că statul elen pare să fi ajuns la un PIB pe cap de locuitor reprezentând 90% din media UE, situaţie în care nu se mai califică pentru fonduri. Grecia, ca toate celelalte state membre, este evaluată în funcţie de datele pentru 2008-2010. Potrivit datelor preliminare, PIB în acest stat s-a situat la 89,6% din media UE în perioada respectivă. Datele finale vor fi stabilite în septembrie şi vor determina dacă Atena pierde o parte din fondurile europene care ar susţine creşterea economică a ţării, notează publicaţia elenă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels