În vălul de nelinişte ce acoperă Europa, sub care costurile de finanţare ale Spaniei au atins niveluri record, iar un oficial austriac vorbeşte deschis despre posibilitatea unui bailout pentru Italia, a apărut o breşă, surprinzător, deasupra Greciei. Alexis Tsipras, liderul partidului grec de extremă stânga Syriza care a dat în alegerile legislative de luna trecută o lovitură severă formaţiunilor aflate în mod tradiţional la guvernare promiţând că va scoate Grecia din acordurile de bailout, a asigurat că este hotărât să ţină statul elen în zona euro.
"Nu trebuie să fie niciun dubiu. Partidul meu, Syriza, este hotărât să păstreze Grecia în zona euro", scrie Tsipras într-un articol publicat în Financial Times. El este convins că partidul său va primi în noile alegeri legislative de duminică un mandat clar din partea populaţiei. "Cu acest mandat vom acţiona imediat pentru a pune capăt sistemelor politice şi de control ineficiente şi corupte din Grecia care ne-au devastat ţara în ultimele decenii", spune Tsipras, cel mai tânăr lider politic al Greciei.
El arată că problemele fiscale devenite sistemice ale Greciei au la bază, în mare parte, veniturile bugetare reduse. În opinia lui, mulţimea de facilităţi şi exceptări fiscale acordate unor interese speciale de către guvernele anterioare, alături de impozitele reduse aplicate venitului personal şi capitalului şi sistemul deficient de colectare a taxelor explică această problemă.
Tsipras a încurcat planurile principalelor partide greceşti Noua Democraţie şi Pasok după alegerile din 6 mai, refuzând orice colaborare pentru formarea unui guvern de coaliţie care susţine austeritatea şi planurile de salvare impuse de creditorii externi. Syriza a ocupat un surprinzător loc doi în acest scrutin. Liderii internaţionali au indicat că miza următoarelor alegeri legislative, de pe 17 iunie, va fi rămânerea Greciei în zona euro.
"Incendiul va deveni de necontrolat"
Tsipras este însă convins că liderii europeni nu-şi pot permite riscul ieşirii Greciei, notează Kathimerini.
"Incendiul va deveni de necontrolat şi nu se va limita la Grecia şi la ţările din sudul Europei. Focul va destrăma zona euro, iar aceasta nu este în interesul nimănui", a spus politicianul.
Syriza are, de altfel, "un plan de urgenţă" pentru a face faţă turbulenţelor care ar putea să apară dacă negocierile cu creditorii internaţionali privind acordurile legate de datoriile statului se prăbuşesc.
"Am examinat orice posibilitate. Nu vom merge la război ca să pierdem", a afirmat Tsipras, adăugând că nu va aborda creditorii pentru "a se lupta cu ei, ci pentru
a-i convinge".
Spania dă speranţe stângii greceşti
El este optimist în legătură cu rezultatul negocierilor, iar optimismul lui pare să fie alimentat de acordul obţinut de Spania cu zona euro pentru salvarea băncilor spaniole cu fonduri europene de până la 100 miliarde de euro. Acordul - în care condiţiile vor fi impuse direct băncilor şi nu guvernului, ceea ce înseamnă că nu vor fi cerute noi condiţii de austeritate - este considerat de Madrid ca fiind o "victorie".
La acest acord a făcut referire şi Tsipras. "Spania a primit finanţare fără un acord privind datoriile", a spus el. Politicianul a criticat însă guvernul spaniol pentru implementarea unor politici de austeritate severă şi a asigurat că Syriza va "lansa o nouă eră politică", notând că opoziţia populaţiei faţă de austeritate este încă puternică. "Suntem martorii emancipării oamenilor, ai unei revoluţii paşnice", a afirmat Tsipras.
Pe lângă majorarea salariilor minime, a ajutoarelor de şomaj şi a pensiilor, una dintre priorităţile Syriza va fi tăierea la jumătate a salariilor premierului şi miniştrilor şi reducerea privilegiilor lor. Tsipras a promis, de asemenea, că nu va concedia funcţionarii publici şi că va impozita mai degrabă pe cei bogaţi decât pe cei cu venituri mici.
Retragerile de capital din bănci accelerează înaintea alegerilor
Retragerile zilnice de economii din bănci au accelerat spre nivelul de 500 de milioane euro luna aceasta, au declarat pentru Bloomberg surse bancare.
Un bancher a indicat chiar că luni ieşirile au depăşit 700 milioane de euro. Băncile greceşti sunt sub presiune după ce clienţii individuali şi companiile au retras 72 miliarde euro de când problemele Greciei au declanşat criza datoriilor din zona euro în 2009.
Clienţii se tem că băncile nu le vor mai putea înapoia economiile şi de devalorizarea masivă a noii monede dacă Grecia va ieşi din zona euro, caz în care instituţiile de credit nu vor mai avea acces la finanţare din partea BCE.
Costurile de finanţare ale Spaniei, la niveluri record
Randamentele Spaniei pentru obligaţiunile cu scadenţa la zece ani au atins marţi cel mai ridicat nivel de când statul este membru al zonei euro, de 6,8%, aproape de nivelul la care costurile de finanţare devin nesustenabile, ceea ce întăreşte ideea scepticilor că Spania, după un ajutor cerut pentru bănci, va fi forţată să ceară bailout aşa cum au făcut înaintea ei Grecia, Irlanda şi Portugalia.
Tot marţi, ministrul austriac de finanţe Maria Fekter a declarat că a treia mare economie e zonei euro, Italia, ar putea avea nevoie de un bailout din cauza costurilor prea mari de finanţare, notează Thomson Reuters. Ieri, randamentele spaniole au scăzut uşor.
Europa va face concesii pentru ca Grecia să stea în zona euro
Europa vrea ca Grecia să rămână în zona euro şi de aceea este dispusă la concesii, chiar dacă grecii şi-au încălcat de mai multe ori angajamentele referitoare la reducerea cheltuielilor, potrivit unor surse de la Bruxelles citate de Financial Times Deutschland. Zona euro vrea să negocieze cu Grecia relaxarea programului de austeritate. Indiferent de rezultatul alegerilor din Grecia de la sfârşitul acestei săptămâni şi indiferent ce guvern va fi format, va fi nevoie de negocieri, potrivit discuţiilor care au loc în cercurile UE.
Pentru ca Grecia să rămână în uniunea monetară, liderii europeni nu vor putea refuza concesiile, notează publicaţia. "Vom face tot posibilul pentru menţinerea Greciei în zona euro atâta timp cât îşi respectă obligaţiile", a declarat marţi preşedintele UE Herman Van Rompuy.