Xi Jinping, conducătorul Chinei, şi Vladimir V. Putin, preşedintele Rusiei, au urmărit umăr la umăr parada militară de la Beijing, prilejul Chinei de a a-şi etala forţa armată şi de a aminti poporului, sau popoarelor, că actuala putere este moştenirea de la cei care au învins cotropitoarea Japonie în al Doilea Război Mondial. Putin este şi el liderul unei ţări învingătoare, care şi-a spulberat cotropitorii în acelaşi război. Paradele militare de la Moscova ţin să sublinieze aceasta.
Lideri ai unor mari puteri mondiale, Putin şi Xi s-au lăudat adesea cu prietenia lor. Acum, când economiile ţărilor lor trec prin vremuri tulburi, relaţia lor este pusă la încercare, scrie The New York Times.
Două acorduri energetice cu greutate semnate anul trecut, care ar permite gazelor naturale ruseşti să ajungă în China, n-au progresat aproape deloc şi abia dacă au fost menţionate în discuţiile celor doi lideri de după parada militară de joi din Piaţa Tiananmen. Comerţul bilateral dintre cele două ţări a fost estimat la peste 100 de miliarde de dolari pentru anul aceasta. În primele şase luni, schimburile comerciale au ajuns la doar 30 de miliarde de dolari. Principala cauză a fost reducerea cererii Chinei pentru petrol rusesc.
Din cauza şocurilor recente de pe burse şi a celei mai lente creşteri economice din ultimul sfert de secol, Beijingul nu-i mai poate asigura lui Putin “balastul” pe care acesta l-a căutat pentru a se proteja de sancţiunile împuse Rusiei de Europa şi SUA.
“Rusia era dependentă de creşterea Chinei, piaţa principală pentru materii prime precum petrol, gaze naturale şi minereuri”, spune Fiona Hill, analist specializat pe Rusia de la Brookings Institution din Washington. China era alternativa la Europa. Liantul relaţiei dintre Putin şi Xi era acordul din mai 2014 privind un contract (estimat la 400 de miliarde de dolari) pe 30 de ani prin care China cumpără gaze naturale din Siberia de Est. Primele livrări ar fi urmat să se facă între 2019 şi 2021. La semnarea acordului, Putin a descris înţelegerea ca fiind “un eveniment epocal” şi şi-a exprimat încrederea că Rusia, presată de sancţiunile europene, îşi va putea diversifica vânzările de gaze. Preţul nu a fost niciodată anunţat oficial şi este foarte probabil ca, din cauza prăbuşirii cotaţiilor petrolului şi a preţului energiei în general, acest contract să fie renegociat, spune Jonathan Stern, specialist al Institutului Oxford pentru Studii de Energie. China a vrut gaze ruseşti pentru regiunile sărace din nord, iar Rusia a început să pregătească livrarea combustibilului. Însă până în prezent, activitatea de foraj a fost redusă, a explicat Stern.
O altă afacere, tot cu gaze naturale, dar din Siberia de Vest, a fost iniţiată de cei doi lideri în noiembrie la Beijing, dar toată lumea se aştepta ca un contract formal să fie semnat la Beijing cu ocazia vizitei lui Putin pentru parada militară. “Acesta este contractul pe care Putin l-a fi putut semna săptămâna trecută, dar am înţeles că nu s-a semnat nimic deoarece acum cererea Chinei pentru gaze naturale pare mai mică decât s-a anticipat”, a precizat Stern.
Afacerea este complicată şi de incapacitatea Rusiei de a plăti conductele prin care ar fi livrate gazele. S-ar putea, de asemenea, ca nevoia Chinei de gaze naturale ruseşti să nu fie atât de mare încât Beijingul să finanţeze construcţia gazoductului, apreciază Edward C. Chow, analist la Center for Strategic and International Studies din Washington.
“Este vorba de o relaţie simbolică, cu o bază economică restrânsă şi volatilă. Elita de la Kremlin a fost dezamăgită că nimic nu s-a materializat aşa de rapid cât a vrut ea”, spune Alexander Gabuev, specialist în relaţii ruso-chineze la Carnegie Moscow Center.
Cererea Rusiei pentru produse industriale chinezeşti a scăzut cu 40% de la începutul anului, iar cea pentru îmbrăcăminte cu 50%, faţă de perioada similară din 2014, a calculat Gabuev. Volatilitatea rublei i-a făcut precauţi pe investitorii chinezi, iar încercările de a face sectoarele bancare ale celor două ţări să lucreze împreună nu au dat rezultate.
Cele două acorduri privind gazele naturale nu sunt singurele victime ale încetinirii economiilor. O legătură feroviară rapidă despre care China a spus că o va construi între Beijing şi Moscova este pusă sub semnul îndoielii deoarece China, expertă în astfel de construcţii, cere ca Rusia să plătească pentru ea. Ruta ar trebui să se deschidă înainte de Cupa Mondială la Fotbal pe care Rusia o va găzdui în 2018, dar lucrările nici măcat n-au început. Specialiştii spun că Rusia nu are bani pentru aşa ceva, iar chinezii nu vor lucra pe gratis.
