Business Internaţional

Alianţele europene şi nord-atlantice sunt zguduite de multe lucruri, iar unul dintre acestea sunt gazele naturale, în special cele vândute de Rusia

Alianţele europene şi nord-atlantice sunt zguduite de multe lucruri, iar unul dintre acestea sunt gazele naturale, în special cele vândute de Rusia

Ianuarie 2020, Istanbul: preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Rusiei Vladimir Putin, premierul Bulgariei Boiko Borissov şi preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic la ceremonia de inaugurare a gazoductului Turkstream.. Foto: Hepta

Autor: Bogdan Cojocaru

09.06.2020, 23:24 1531

Gazele ruseşti au atras furia Americii asupra Germaniei, o situaţie de care încearcă să profite Polonia, ţară aliată cu cele două în NATO, dar cu o aversiune puternica faţă de tot ceea ce înseamnă influenţă rusească în regiune.

Polonia este hotărâtă să-şi reducă în totalitate dependenţa de gazele din Rusia, şi chiar şi Turcia, un rebel în NATO, se laudă că şi-a găsit alternative la com­bustibilul importat din Rusia, deşi este o verigă principală în reţeaua de transport a acestuia spre ţările tradiţional aliate Moscovei Bulgaria, Serbia şi Ungaria.

Preşedintele american Donald Trump a promis că va face orice pentru a opri Germania să construiască o dublură a gazoductului Nord Stream prin care aceasta ar primi pe o rută directă gaze naturale ruseşti. Germania are nevoie de acest combustibil pentru tranziţia de la cărbune la energie verde, iar SUA au de vândut propriile gaze în Europa. Decizia unilaterală a lui Trump de a retrage o parte din trupele americane staţionate în Germania a luat Berlinul prin sur­prindere şi poate fi considerată o manevră de inti­midare. Polonia, vecina Germaniei şi piesă importantă pe flancul estic al NATO, se fereşte de gazele ruseşti şi face de ceva timp eforturi pentru a-şi reduce dependenţa de acestea, considerându-le nocive pentru securitatea sa energetică. Gazele vândute de Rusia sunt descrise adesea ca un instrument geopolitic de intimidare şi şantaj, dar şi de recompensare a „prietenilor“ Moscovei. Dacă Germania, o ţară mai greu de intimidat, insistă pe gazele ruseşti, Polonia este unul din primii clienţi ai gazelor naturale lichefiate exportate de SUA şi insistă pe construirea unei conducte prin care să se alimenteze cu gaze extrase din Norvegia - Baltic Pipe. Varşovia şi-a făcut cunoscută decizia de a prelua trupele americane dacă Trump le retrage din Germania imediat după ce preşedintele american şi-a anunţat intenţia, sau ameninţarea.

Baltic Pipe, care leagă Polonia de exploatările de gaze din Norvegia, va fi finanţată integral într-o lună, iar proiectul se încadrează în termen în pofida pandemiei, a anunţat directorul general al operato­rului naţional al reţelei de gaze din Polonia Gaz System. Proiectul, de 1,6 miliarde de euro, este o colaborare între Gaz System şi serviciul omolog danez Energinet şi se spune despre el că va agita piaţa energiei într-una dintre cele mai sensibile zone geopolitice ale Europei, ajutând Varşovia să-şi reducă dependenţa de zeci de ani de gazele ruseşti, scrie Financial Times. Baltic Pipe este, de asemenea, o şansă pentru Polonia de a deveni un hub central european pentru distribuţia de gaze. Tomasz Stepien, care conduce operatorul de reţea polonez din 2015, a declarat că a discutat cu aproximativ 15 bănci cu privire la finanţarea programului de investiţii al Gaz System, care include partea sa din costurile pentru conducta baltică. „Procesul este deja într-un stadiu avansat. Suntem în discuţii cu băncile, prezente pe piaţa poloneză. Acestea sunt suficiente pentru a avea banii asiguraţi pentru program“, a spus el, adăugând că proiectul va fi finanţat şi din fluxurile de numerar ale Gaz System şi din subvenţii UE cu până la 267 milioane euro.

Conducta, care va avea o capacitate de 10 miliarde de metri cubi pe an, urmează să fie finalizată în 2022. Împreună cu un terminal GNL din portul baltic Swinoujscie, aceasta face parte dintr-un plan mai larg polonez de a sparge dominaţia Rusiei pe piaţa de gaze naturale europeană. Polonia îşi acoperă cu importuri ruseşti aproximativ 9 miliarde de metri cubi din necesarul anual de gaze naturale de 17 mi­liarde de metri cubi.

Producătorul de gaze şi petrol PGNiG, companie de stat, a arătat clar că nu îşi va reînnoi contractul cu Gaz­prom, monopolul rus al exporturilor de gaze, atunci când acesta expiră în 2022. „În trecut, am fost lo­viţi de foarte multe ori de dependenţa noastră de ga­zul ru­sesc“, a declarat Jerzy Kwiecinski, directorul general al PGNiG, subliniind că Polonia a cumpărat gaze de la Gaz­prom la preţuri mai mari decât ceilalţi clienţi eu­ro­peni. „Pentru noi, asigurarea apro­vizio­nării cu gaze nu este doar o problemă de economie, ci şi una de secu­ri­tate“, a adăugat el. Pe lângă faptul că va per­mi­te Po­lon­i­ei să-şi diversifice apro­vizionarea cu gaz, con­ducta baltică va ajuta ţara să-şi decar­bonizeze eco­no­mia. În pofida progresului, analiştii cred că res­pec­tarea termenelor pentru cons­truirea acesteia reprezintă o pro­vo­care.

Turcia, deja un jucător important în apro­vizio­narea cu gaze a Europei, a importat în ultimele luni mai multe gaze din Azerbaidjan decât din Rusia, ceea ce, spun experţii, ar putea fi efectul unei schimbări de politică faţă de Moscova vizibilă deja în conflictele din Libia şi Siria. Acolo, Turcia şi Rusia se războiesc prin intermediul interpuşilor. Turcia primeşte gaze ruseşti direct prin TurkStream, gazoduct nou construit de Rusia pentru a înlocui proiectul defunct South Stream, destinat aprovizionării cu combustibil a Europei de Sud şi de Est. Nord Stream şi South Stream/ Turk­Stream fac parte din eforturile strategice ale Rusiei de a reduce rolul Ucrainei în distribuţia de gaze ruseşti către Europa. Turcia importă gaze şi din Iran. Turk­Stream va avea o extensie care va ajunge în Bulgaria, Serbia şi Ungaria - Balkan Stream. Guvernul ungar, deşi a spus că vrea să-şi reducă dependenţa de gazele ruseşti, a anunţat recent că se aşteaptă să înceapă importurile din Serbia prin Balkan Stream în octom­brie 2021, „poate în cantităţi mai mari decât s-a plănuit iniţial“. Secţiunea sârbă a gazoductului este finalizată, dar cea bulgară nu. Sofia s-a angajat să termine lucră­rile până la sfârşitul anului.

AFACERI DE LA ZERO