Aliaţii europeni ai ruşilor ar putea plăti „dreptatea“ pe care a făcut-o Curtea de la Haga acţionarilor Iukos

Verdictul dat de curtea de arbitraj în cazul Iukos nu are precedent în jurisprudenţa internaţională. Despăgubirile sunt de 20 de ori mai mari decât oricare alt verdict anterior, scrie The Telegraph.

Însă avocaţii echipei Iukos-MGL-Hodorkovski au spus că nu pot urmări obligaţiunile străine deţinute de banca centrală a Rusiei dacă Kremlinul refuză să plă­tească, cum probabil va face. Moscova a catalogat deja cazul ca „motivat politic“.

Avocaţii nu pot urmări nici ambasadele şi nici alte active suverane care au imunitate diplomatică. Ei pot însă ataca activele companiilor de stat prin care guvernul rus îşi urmăreşte interesele şi intenţionează să-şi recupereze creanţele de la Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, construit din activele expropriate de la Iukos.

Aceasta înseamnă că avocaţii vor urmări, indirect, British Petroleum, care deţine o cincime din acţiunile Rosneft, o moştenire a fostului parteneriat TNK-BP.

Acţiunile Rosneft au adus pentru BP venituri de 1,6 miliarde de dolari în primul semestru al acestui an, cu 80% mai mult decât anul trecut. Rosneft este condusă de Igor Secin, un fost agent KGB din Africa şi un prieten apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin. Secin este arhitectul strategiei energetice a Rusiei din ultimul deceniu.

Verdictul instanţei din Haga arată că Rosneft a fost „vehiculul“ folosit pentru exproprierea activelor Iukos şi a acţionat ca instrument al statului.

Putin a explicat în vremea dezmem­brării Iukos că el urmăreşte inversarea efectelor privatizărilor activelor valoroase şi ale resurselor naturale ale Rusiei în jaful din anii ’90.

„Iukos a fost obiectul mai multor serii de atacuri motivate politic făcute de autorităţile ruseşti care în cele din urmă au dus la distrugerea companiei. Obiectivul principal al Federaţiei Ruse nu a fost să colecteze taxe, ci să aducă în faliment Iukos şi să-i ia activele valoroase“, se arată în motivarea curţii de arbitraj. Cei trei judecători care au dat verdictul, aleşi de partea rusească, sunt din Canada, Elveţia şi SUA. Ei au părut foarte iritaţi de faptul că ruşii nu au adus martori şi nu au trimis pe nimeni de la ministerul rus de finanţe pentru a depune mărturie. În schimb, Kremlinul a trimis teoreticieni.

Verdictul dat la Haga majorează din­tr-un foc datoria externă a Rusiei la 770 miliarde dolari. Refuzul de a plăti despăgubirile ar putea fi considerat un default suveran.