Business Internaţional

Alungată de America protecţionistă şi fugărită de China însetată de tehnologie, Germania a rămas fără direcţie geopolitică şi fără vreun plan de acţiune

Alungată de America protecţionistă şi fugărită de...

Autor: Bogdan Cojocaru

13.03.2018, 21:35 4410

Prinsă între protecţionismul american şi populismul lui Donald Trump pe de o parte, şi foamea de tehnologie a Chinei şi setea de putere nelimitată a preşedintelui Xi Jinping pe de cealaltă parte, Germania a rămas fără direcţie pe scena geopolitică globală şi încă nu are un plan de acţiune. Pe culoarele puterii de la Berlin creşte  teama că Beijingul vrea să sece ţara, cea mai mare economie europeană, de tehnologie.

În faţa încercării Broadcom de preluare ostilă a producătorului de microprocesoare Qualcomm, preşedintelui american Donald Trump nu a ezitat şi a luat decizia de a bloca ceea ce ar fi fost cea mai mare achiziţie de tehnologie din istorie, scrie Bloomberg. Este o acţiune fără precedent, care reflectă îngrijorările tot mai mari legate de creşterea puterii economice şi a influenţei politice a Chinei.

În miezul deciziei de blocare a preluării stă Huawei Technologies, companie chienză, al treilea cel mai mare producător de telefoane mobile din lume şi, după unele calcule, cel mai mare producător de echipament de telecomunicaţii.

„Cazul a fost construit în felul acesta: având în vedere practicile de afaceri ale Broadcom, există teama că aceştia vor tăia investiţiile semnificativ, mai ales pentru sectorul 5G, vor slăbi Qualcomm şi poziţia SUA şi vor permite Huawei să preia conducerea“, explică pentru CNBC Stacy Rasgon, analist la Bernstein.

Trump a acţionat la recomandarea Comisiei pentru Investiţii Străine în SUA, care analizează preluările şi achiziţiile din punctul de vedere al riscurilor pentru siguranţa naţională.

Huawei foloseşte microprocesoare Broadcom pentru echipamentele sale telecom şi lucrează şi cu Qualcomm pentru tehnologie de transfer de informaţii 5G. Există posibilitatea ca în lipsa concurenţei, operatorii telecom să apeleze la Huawei sau la vreo altă companie chineză pentru echipamente de ultimă generaţie. Acest lucru este de neconceput pentru guvernul SUA. Huawei s-a bucurat mereu de tratament preferenţial din partea Beijingului.

„Trump spune de când a devenit preşedinte că siguranţa este impotantă pentru el, că tehnologia este foarte importantă pentru el, la fel şi readucerea în SUA a locurilor de muncă. Acum pune toate aceste idei într-o singură ţesătură“, spune Ron Napier, analist la Napier Investment Advisors.

În Germania, teama este că Beijingul rescrie strategia politică, iar Berlinul va pierde dacă nu-şi face un plan de acţiune, potrivit Handelsblatt. China, o ţară considerată de nemţi un partener de afaceri şi posibil viitor prieten şi aliat în lupta pentru protejarea globalizării de protecţionismul lui Trump, tocmai l-a acceptat pe Xi Jinping ca preşedinte pe viaţă. Îmbrăţişarea de către China a Maoismului 2.0 răpeşte Germaniei o asigurare importantă dacă relaţiile cu SUA se deteriorează semnificativ. America, considerată un prieten, aliat şi partener de afaceri, nu ajută Germania să-şi găsească direcţia cu ameninţările protecţioniste ale lui Trump. Nemţii se simt dintr-o dată vulnerabili.

Ultimul episod de nervozitate are la bază preluarea în secret de către constructorul auto chinez Geely a 10% din Daimler, una dintre cele mai admirate companii industriale germane.

Spectrul unei preluări ostile de către o companie chineză sponsorizată de stat a alarmat politicieni şi comunitatea de afaceri. Managementul Daimler a promis că nu va ceda tehnologie chinezilor.

Însă acelaşi management şi-a cerut scuze Berlinului după ce o subsidiară a compeniei, Mercedes Benz, l-a citat pe Dalai Lama într-o postare pe Instagram. Prealuarea a 10% din Daimler nu este prima dată când China încearcă să-şi înfigă rădăcinile în economia germană. Anul trecut, conglomeratul chinez Midea a cumpărat producătorul de roboţi Kuka.

Tranzacţia a provocat nelinişte la Berlin. Germania îşi vindea cele mai inovatoare companii unui concurent care adesea nu permite efectuarea de manevre similare în China.

Însă guvernului de la Berlin i-a fost teamă să blocheze tranzacţia Kuka de frică că Germania şi-ar putea pierde poziţia de partener de afaceri preferat la preşedintelui Xi. Când compania chineză Fujian a încercat să cumpere producătorul german de microprocesoare Aixtron, nemţii l-au lăsat bucuroşi pe preşedintele american de atunci Barack Obama să blocheze tranzacţia pe considerente de siguranţă naţională.

„Ceea ce este neliniştitor este modul în care Geely s-a apropiat pe neauzite, de nicăieri, de Daimler“, spune pentru Financial Times parlamentarul din partea verzilor Kerstin Andreae.

„Într-o bună dimineaţă, CEO-ul  s-a trezit că are un nou acţionar principal, care schimbă semnificativ structura acţionariatului companiei.“ 

Neliniştea din board-urile companiilor coincide cu o schimbare uriaşă în modul în care elita politică percepe China. „Ai din ce în ce mai mult senzaţia că Germania şi China devin din parteneri rivali, adversari“, spune Dirk Schmidt, expert în politică externă chineză la Universitatea din Trier. „Schimbarea este uimitoare având în vedere rapiditatea cu care se produce.“

China este văzută, în diferite cercuri de putere din Germania, ca în misiune pentru a secătui ţara de know-how tehnologic şi experienţă inginerească. Planul Beijingului ar fi ca astfel să ajungă una dintre cele mai mari forţe industriale ale lumii. Din perspectiva Germaniei, acesta este un proces coordonat de guvernul chinez.

„Teama este că într-un fel sau altul statul stă în spatele acestor afaceri, că interesele geopolitice şi economice sunt strâns legate“, explică pentru FT un oficial german de top.

La fel de ambivalent, liderii nemţi privesc acum cum China toarnă miliarde de dolari în sud-estul Europei pentru construirea „Noului Drum al Mătăsi“, un vast proiect geopolitic care va răspândi influenţa Beijingului în Asia şi Europa pe mare şi pe uscat. „Noului Drum al Mătăsii“ face parte dintr-un proiect mai mare, „One Belt One Road“, planul de suflet al preşedintelui Xi. Ministrul german de externe Sigmar Gabriel a descris strategia lui Xi de a exporta în lume socialism cu trăsături chineze „geo-economie“. „China are un plan, noi nu“, s-a plâns ministrul. Dacă Xi va cere să fie ales preşedinte pe viaţă, este doar o chestiune de timp ca noul împărat al Chinei să ceară kow-how-ul german.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO