După căderea regimurilor comuniste şi ridicarea cortinei de fier, est-europenii nu pe germani i-au aşteptat să vină, ci pe americani cu banii, capitalismul şi modul lor de viaţă. Investitorii americani nu s-au lăsat aşteptaţi şi au venit cu bani, la început sub forma unor fonduri româno, polono, ungaro-americane de investiţii cu capital de la statul american. Erau vremuri tulburi, cu schimbări bruşte, de cele mai multe ori în rău.
Spre exemplu, la un moment dat în Bulgaria inflaţia ajunsese la 3.000%. Însă investiţiile americane au rezistat, au crescut, s-au consolidat, în unele state mai mult, în altele mai puţin. Iar acum, când polii geopolitici şi economici ai planetei se schimbă, prezenţa americană în Europa de Est se simte şi în alt fel.
Pentru Polonia, cea mai mare economie est-europeană, dacă sunt excluse ţările membre ale Uniunii Europene, SUA sunt printre primii parteneri comerciali – a doua piaţă de export şi a treia piaţă de import. Potrivit AmCham, 40% din totalul capitalului investit de companiile americane în regiune revine Poloniei. Astfel, SUA sunt a doua cea mai mare sursă de capital de investiţii pentru piaţa poloneză.
Circa 835 de companii americane au creat în Polonia peste 267.000 de locuri de muncă (date din 2019), în special în sectorul IT, cosmetice, industria farma, industria chimică şi cea a electronicelor. În Ungaria, SUA au fost cel mai mare investitor în 2020, iar companiile americane reprezintă cumulat unul dintre cei mai mari angajatori – circa 1.700 de firme şi companii cu capital american asigură locuri de muncă pentru 106.000 de maghiari, spune guvernul de la Budapesta.
Ministrul de externe Peter Szijjarto laudă afacerile americane ca excelând la aducerea de tehnologie de ultimă generaţie în Ungaria. Şi în Polonia cele mai recente investiţii americane au venit din partea unor companii mari de tehnologie şi internet. SUA sunt a doua piaţă de export pentru Ungaria şi al doilea partener comercial din afara Uniunii Europene.
Pentru Bulgaria, cea mai săracă economie din regiune, un înalt diplomat al SUA a indicat în 2018 ca poveste de succes investiţiile americane în termocentralele Mariţa – şi în viitorul sectorului energetic bulgar. Dar adevăratul succes al investiţiilor americane este la începutul tranziţiei Bulgariei spre economia de piaţă, când branduri bulgăreşti îndrăgite acum, cum sunt apa minerală Devin, Happy Bar & Grill, Ficosota, care produce de la snacksuri la produse de igienă personală, şi puii Ludogorsko, au pornit la drum sau s-au dezvoltat cu fonduri americane.
Aceea a fost şi perioada de glorie a investiţiilor străine din Bulgaria, o ţară care între timp s-a depopulat puternic şi nu a reuşit să scape de imaginea de stat unde corupţia face legea. Iar această temă domină în rapoartele guvernului american despre Bulgaria. Anul trecut, guvernul SUA a impus sancţiuni asupra a trei oameni de afaceri bulgari şi 64 de companii care au legături cu aceştia pe motive legate de corupţie. Printre sancţionaţi se numără un oligarch acuzat de crearea unui mecanism prin care liderii politici ruşi ar fi putut influenţa guvernul bulgar, notează Reuters. Bulgaria este o ţară divizată între est şi vest, cu politicieni puternic pro-ruşi şi alţii pro-occidentali atunci când acesta este interesul lor. Sărăcia acutizează această ruptură. Când Rusia era principal furnizor de gaze pentru UE şi mai ales pentru Bulgaria, adică până la atacarea Ucrainei, guvernul bulgar a făcut exces de zel la construirea secţiunii bulgăreşti a gazoductului South Stream aparţinând Gazprom. Efortul a fost făcut în dauna unui interconector cu Grecia care ar fi permis gazelor importate din Azerbaidjan să ajungă în România.
Paradigma s-a schimbat, interconectorul a fost finalizat, iar o companie americană, Linden Energy, a primit un contract pe 20 de ani pentru întreţinerea acestuia. Noua eră, post Gazprom, a legăturilor SUA cu Europa de Est pare că are legătură mai ales cu energia, ceea ce este logic având în vedere că companiile americane au luat locul Rusiei pentru a deveni mari exportatori de energie în UE, mai ales prin intermediul gazelor naturale lichefiate. În august, Linden Energy a finalizat achiziţionarea a 50% din furnizorul bulgar de gaze naturale Overgas, companie privată, ceea ce va facilita pentru compania americană participarea la construirea unui terminal plutitor de GNL în Albania.
Terminalul va fi dezvoltat de o altă companie americană, Excelerate Energy, alături de colosul ExxonMobil, tot din SUA. Instalaţia va fi alimentată cu GNL din SUA. Companiile americane vor să intre adânc în sectorul de energie est-european. Polonia importă de ani buni GNL americane prin propriul terminal şi a ales SUA ca partener pentru construirea primei ei centrale nucleare. Doar Ungaria a rămas fidelă Rusiei în timp ce guvernul continuă să-l curteze pe fostul preşedinte american Donald Trump. Sub Joe Biden, anul acesta Trezoreria SUA a desfiinţat un tratat privind dubla impozitare cu Ungaria datând din 1979 din cauza deciziei Budapestei de a bloca implementarea unei taxe minime globale de 15% din profit în UE. Guvernul maghiar a ameninţat în schimb că va suprataxa giganţii americani de internet precum Amazon, Google şi Facebook.
Disputa s-a extins la poziţia faţă de războiul din Ucraina, ambasada americană de la Budapesta criticând mesajele considerate anti-americane (mai degrabă contra poziţiei Partidului Democrat) ale premierului maghiar Viktor Orban, care vede în Rusia un aliat şi în Ucraina un concurent. Washingtonul a reamintit Budapestei că prin tratate este în alianţa Vestului. La polul opus, în contextul agresiunilor ruse din Ucraina, Polonia cere o prezenţă militară americană mai mare pe teritoriul ei şi îşi înarmează masiv armata, printre altele cu tehnică importată din America. Şi Bulgaria a primit trupe americane noi pe teritoriul ei.
