Liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei se vor întâlni miercuri în capitala belarusă Minsk pentru a discuta un plan de pace menit să pună capăt conflictului din estul Ucrainei, a anunţat duminică Berlinul, citat de BBC News Online. Conflictul din Ucraina este la cel mai înalt nivel al tensiunilor până în acest moment.
Anunţul a fost făcut după ce cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez François Hollande, şeful statului ucrainean Petro Poroşenko şi liderul rus Vladimir Putin au discutat duminică la telefon despre planul de pace. Anterior, Merkel şi Hollande avuseseră vineri o discuţie de cinci ore cu Putin, la Moscova, pentru a găsi o soluţie la criza din Ucraina.
Merkel, Hollande, Poroşenko şi Putin au avut o conferinţă telefonică „extinsă“ duminică, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, într-un comunicat. Cei patru lideri au discutat „un pachet de măsuri“ pentru a încerca să ajungă la „un acord cuprinzător privind soluţionarea conflictului din estul Ucrainei“, a declarat Seibert, adăugând că oficialii intenţionează să se întâlnească miercuri.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi-a exprimat speranţa că discuţiile de la Minsk vor conduce la un acord de încetare a focului „rapid şi necondiţionat“ între cele două părţi. Reuniunea de la Minsk va avea loc doar dacă „până atunci reuşim să convenim asupra unui număr de puncte“, a precizat la rândul său preşedintele rus Vladimir Putin.
Semnatarii unui acord anterior de încetare a focului - Ucraina, Rusia, reprezentanţi ai separatiştilor şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) - se vor întâlni de asemenea la Minsk miercuri, a mai anunţat Seibert.
Preşedintele francez François Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au lansat o iniţiativă de pace în speranţa soluţionării crizei ucrainene. Hollande şi Merkel au fost joi şi vineri în Ucraina şi în Rusia pentru discuţii cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi cel rus, Vladimir Putin. Negociatorii vor să întocmească un document pentru implementarea acordului de pace încheiat în septembrie la Minsk, care este încălcat în mod regulat. Potrivit lui Hollande, planul negociat în prezent prevede o zonă demilitarizată de 50-70 de kilometri şi o autonomie extinsă în regiuni din estul Ucrainei.
Liderii occidentali şi Kievul acuză Rusia că alimentează conflictul furnizându-le arme şi antrenându-i pe separatiştii proruşi care luptă împotriva forţelor ucrainene în estul Ucrainei, dar şi că trimite trupe peste graniţă pentru a participa la lupte. Moscova neagă acuzaţiile care i se aduc.
Cancelarul german Angela Merkel a avertizat, în cadrul Conferinţei pentru Securitate de la München, că preşedintele rus Vladimir Putin nu va fi intimidat dacă Ucraina primeşte arme din alte ţări, relatează Daily Telegraph în ediţia electronică. „Sunt ferm convinsă că acest conflict nu poate fi soluţionat prin mijloace militare“, a afirmat Merkel, care consideră că liderul rus nu ar fi intimidat dacă Statele Unite decid să trimită arme Ucrainei. „Nu îmi pot imagina o situaţie în care echipamente îmbunătăţite pentru armata ucraineană l-ar impresiona pe preşedintele Putin în aşa fel încât să creadă că va pierde în plan militar. Trebuie să o spun direct“, a adăugat ea. Cancelarul a precizat că forţa nu s-a dovedit a fi o soluţie cu Rusia nici în trecut. „Am crescut în Germania de Est, am văzut Zidul (Berlinului). Americanii nu au intervenit în cazul Zidului, dar în final am câştigat“, a declarat ea.
Conflictul din Ucraina a dominat agenda discuţiilor la Conferinţa pentru Securitate de la München, subiectul unei eventuale livrări de arme forţelor ucrainene generând opinii divergente în rândul politicienilor şi experţilor care participă la reuniune. Reprezentanţii americani susţin opţiunea furnizării de arme Ucrainei, în timp ce Germania şi alte ţări europene se opun acestei variante. Planurile Statelor Unite de a furniza armament Ucrainei ar putea submina procesul de soluţionare a conflictului ucrainean, a afirmat ministrul rus al afacerilor externe Serghei Lavrov, citat duminică pe contul de Facebook al ministerului, relatează agenţia Sputnik în pagina electronică.
„Planurile de a furniza echipament militar şi arme Kievului, care sunt discutate la Washington, poartă consecinţe imprevizibile şi riscul subminării eforturilor de soluţionare politică a conflictului din sud-estul Ucrainei“, a apreciat ministrul rus, care a avut sâmbătă o întrevedere cu secretarul de stat american John Kerry, cu ocazia Conferinţei pentru Securitate de la München. Mai mulţi senatori americani au cerut în repetate rânduri furnizarea de armament Kievului, în timp ce mai multe state europene, inclusiv Franţa, Finlanda, Italia şi Germania se opun.
Aproximativ 50.000 de persoane ar fi fost ucise în conflictul armat din estul Ucrainei, potrivit unei estimări a serviciilor de informaţii germane care depăşeşte cu mult cifrele oficiale, relatează Europa Liberă în pagina electronică.
Potrivit unei surse din serviciile de informaţii germane, citată de cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), numărul victimelor din estul Ucrainei ar fi de zece ori mai mare decât bilanţul oficial.
ONU estimează că peste 5.000 de persoane au fost ucise în confruntările dintre separatiştii proruşi şi forţele ucrainene în estul Ucrainei, de la declanşarea conflictului în aprilie 2014.
Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a declarat la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen că numărul victimelor din Donbas ar fi de 1.200 de militari şi 5.400 de civili.
