La apogeul pandemiei de COVID-19, când spitalele erau copleşite, şcolile şi birourile închise, iar economiile paralizate, mulţi se întrebau când va reveni lumea la normal, scrie The Economist.
Cinci ani mai târziu, datele arată că efectele asupra nivelului de trai s-ar putea prelungi pe termen lung.
Indicele Dezvoltării Umane (HDI), elaborat de Naţiunile Unite, măsoară progresele înregistrate în speranţa de viaţă, educaţie şi venit. După PIB, este una dintre cele mai utilizate măsuri ale dezvoltării. Scorul global a scăzut în 2020 şi 2021, primele declinuri de la introducerea indexului în 1990.
A urmat o redresare modestă în 2022, însă raportul publicat pe 6 mai arată că ritmul de creştere din 2023 a fost cel mai lent înregistrat vreodată.
foto: Human Development Index, 2023 (datele au fost prezentate în 2025) / The Economist
Ţările bogate, previzibil, se descurcă cel mai bine. Potrivit lui Achim Steiner, directorul Programului ONU pentru Dezvoltare, 97% dintre acestea şi-au revenit complet sau chiar au depăşit nivelurile de dinainte de pandemie.
În cazul ţărilor sărace, acest lucru este valabil pentru mai puţin de 60%.
După doi ani pe primul loc, Elveţia a fost depăşită de Islanda. Ţările nordice domină în mod constant clasamentele privind calitatea vieţii. Un copil născut astăzi în Islanda are o speranţă de viaţă de peste 82 de ani, va beneficia de peste 18 ani de educaţie, iar venitul mediu pe cap de locuitor se apropie de 70.000 de dolari.
Indexul nu ia în considerare inegalităţile din interiorul ţărilor, pentru acestea, ONU publică indicatori separaţi. Diferenţele de trai între cetăţenii bogaţi şi cei săraci pot fi semnificative. De exemplu, în SUA (care ocupă locul 17 în clasament), americanii bogaţi au o speranţă de viaţă considerabil mai mare decât cei săraci.
Însă banii nu sunt totul: un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Brown, publicat în aprilie, a arătat că persoanele cele mai înstărite din SUA au o rată a mortalităţii comparabilă cu a celor mai săraci europeni din nordul şi vestul continentului, dar şi cu cea a majorităţii est-europenilor.
Clasamentul este închis de ţările din Africa Subsahariană. În Sudanul de Sud, ţara aflată pe ultimul loc, speranţa de viaţă este sub 58 de ani, media anilor de şcolarizare este sub şase, iar venitul naţional brut pe cap de locuitor este de doar 688 de dolari. După decenii în care decalajele dintre ţările din vârful şi din coada clasamentului s-au redus, diferenţele au început să se adâncească din nou în ultimii patru ani. Cele mai sărace state stagnează şi la alţi indicatori.
Sărăcia extremă s-a redus foarte puţin din 2015 încoace. Indicatorii de sănătate publică s-au deteriorat după pandemie. Iar din a doua jumătate a anilor 2010, economiile sărace au înregistrat în medie o creştere mai slabă decât cele dezvoltate. Reducerea bugetelor de ajutor umanitar din SUA şi Europa va agrava situaţia pentru aceste state.
